În timp ce guvernanții ne vorbesc despre reformarea României prin Planul Național de Relansare și Reziliență, finanțat cu bani europeni, PNDL, programul creat de Liviu Dragnea și despre care Viorica Dăncilă spunea că ”scoate România din noroaie”, urmează să lanseze etapa a 3-a.
În 2020, Ludovic Orban, atunci premier, spunea că trebuie regândit, astfel încât să fie susținut și prin fonduri europene, dar să fie și mai transparent. Și USR a spus public același lucru, acuzând în repetate rânduri că Dragnea folosea banii din PNDL ca să cumpere susținere la nivel local. Acum, PNDL 3 urmează să fie lansat în aceeași formă.
Expert Forum a făcut o analiză a Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL) și arată ce nu merge și ce poate fi făcut ca să fie îmbunătățit și eficientizat programul, astfel încât să creeze cu adevărat dezvoltare locală.
AICI puteți consulta o hartă interactivă a alocărilor prin PNDL
Județele campioane la accesarea de proiecte
Multe proiecte finanțate prin PNDL la nivel local au devenit între timp obiect pentru dosare la DNA, altele au fost abandonate, alte s-au împotmolit în implementare.
EFOR arată că din totalul de 3.186 de unități administrativ teritoriale, 96% au accesat proiectele. Practic, doar 130 de localități nu au primit bani prin cele două etape ale PNDL-ului, cele mai multe fiind din Prahova, Dolj și Bihor.
Totuși, la nivel județean, Bihorul conduce cu cei mai mulți bani atrași prin PNDL - 1,5 miliarde de lei. Urmează Timiș și Suceava, cu 1,4 miliarde de lei și Iași, Giurgiu, Olt, Vaslui și Neamț, cu câte 1,3 miliarde de lei.
Ca număr absolut de proiecte, cele mai multe au mers către Consiliul Județean Neamț, adică 63. Sectorul 3 a primit 62, adică 114 milioane de lei pentru mai multe proiecte de renovare a unor unități de învățământ. Comparativ, tot judetul Dâmbovița a primit 334 de milioane de lei.
Până acum 5.989 de proiecte au fost finalizate din punctul de vedere al deconturilor. Alte aproape 3.000 sunt finalizate în procent de peste 50%.
Perioada medie de implementare este de 2 ani, dar au fost și 9 proiecte care s-au întins pe peste 6 ani, iar 169 de proiecte au fost implementate în cinci ani.
Pe de altă parte, avem alte 768 proiecte – fără cele semnate în 2020 – care au stadiul de decontare zero, din care 403 proiecte au avut alocări sub un milion lei.
Județele campioane cu cele mai multe proiecte semnate înainte de 2018, dar în care lucrurile nu par să se miște cu prea mult spor sunt Iași, Vaslui, Botoșani, Brașov și Neamț.
Proporția de decontare ținând cont de culoarea politică a beneficiarilor este relativ uniformă. În anumite cazuri este posibil ca primarii UDMR să aibă dificultăți la decontări.
Despre această situație, Curtea de Conturi constata în raportul din 2019 că relevă ”vulnerabilități și dificultăți ale beneficiarilor în formularea solicitării de decontare a fondurilor de la bugetul de stat, respectiv dificultăți în încadrarea în termenele asumate pentru finalizarea obiectivelor de investiții”.
Situația achizițiilor nu e montorizată. Firmele cu legături politice, marii câștigători
Beneficiarii sunt responsabili pentru realizarea achizițiilor. Nu există nicio listă centralizată cu toate achizițiile, iar ministerul nu deține o astfel de statistică, întrucât nu monitorizează modul în care se realizează achizițiile publice.
EFOR a cercetat 5.832 de achiziții publice și a realizat o imagine generală a situației, din care ies în relief firmele apropiate de partide.
”În SEAP am găsit achiziții cu numele identic cu cel al proiectelor analizate care datează din 2007 sau 2008. Putem bănui că în anumite cazuri proiectele sunt foarte vechi și UAT-urile au depus proiecte spre continuarea acestora.
Acest fapt ar putea indica ineficiență și lipsă de capacitate semnificativă, dacă pentru proiecte de infrastructură minoră este nevoie de atâția ani pentru implementare.
Trei sferturi din proceduri au fost realizate prin procedură simplificată, un sfert prin cerere de ofertă, restul fiind realizate prin procedură simplificată proprie, licitație deschisă și negociere fără publicare prealabilă”, spune primele concluzii ale EFOR.
Specialiștii au analizat primele 30 de firme ca valoare a contractului primit prin PNDL și au remarcat că ”unele dintre ele au avut creșteri chiar și de 3-4 ori ale cifrei de afaceri, inclusiv în 2020, an cu pandemie”.
Chiar dacă cele mai multe sunt firme cu vechime și mulți angajați, prezente pe piață de peste 10-15 ani, Expert Forum atrage atenția că legăturile lor cu politica sunt evidente.
”În cazul celor mai multe dintre firmele din lista de mai sus, există legături evidente cu viața politică, cum ar fi proprietari care sunt sau au fost membri de partid sau au ocupat funcții de conducere în instituții publice sau care se află în relații de afinitate.
În același timp, am identificat firme care au fost implicate în dosare penale ca persoane juridice sau în cazul cărora asociații, acționarii sau administratorii au fost trimiși în judecată, majoritatea legate de evaziune fiscală, corupție sau achiziții aranjate. În unele cazuri au existat achitări, în altele procedurile nu au fost încă finalizate cu decizii definitive.
În cazul unora dintre firmele prezentate mai sus, există fie conducere comună (un acționar sau asociat), grade de rudenie sau afinitate între proprietari sau alte legături bazate pe interese, fapt care poate indica un anumit grad de monopol al achizițiilor în anumite regiuni”, se arată în analiza consultată de SpotMedia.ro.
Majoritatea firmelor fac contracte în județul unde au sediul sau în județele vecine, dar sunt și cazuri de firme mari precum Coni, Strabag, Hidroconstrucția, Dugaro care au ajuns în majoritatea regiunilor din țară.
Soluții pentru un PNDL eficient
Expert Forum a făcut și o listă cu măsurile care ar putea eficientiza PNDL-ul. De la digitalizare, la alocarea de resurse în analizarea proiectelor și monitorizarea implementării lor.
- Bugetarea realistă, asigurarea surselor de finanțare pentru proiectele PNDL și evitarea suplimentării bugetului prin Fondul de Rezervă sau alte mijloace de avarie.
- Creșterea capacității financiare, umane și tehnice a Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației de a monitoriza și controla implementarea proiectelor.
- Creșterea eficienței de raportare prin dezvoltarea unei platforme online care să colecteze toate datele de la beneficiari și să permită publicarea lor pentru publicul larg în timp util, constant.
- Modificarea legislației pentru a consolida obligația de raportare în timp util și prin mijloacele electronice, respectiv creșterea sancțiunilor pentru nerespectarea reglementărilor.
- Publicarea listelor de proiecte depuse.
- Publicarea listelor de proiecte aprobate cu numerotare unică (pentru a permite urmărirea) și cu punctajele obținute la evaluare.
- Creșterea capacității autorităților locale care implementează proiecte din aceste fonduri, pentru a evite neregulile și posibilele tentative de fraudă.
- Realizarea unor analize comprehensive asupra achizițiilor publice și modificarea legislației pentru a permite centralizarea și publicarea acestor date de către Minister ul Dezvoltării.
- Renunțarea la proiecte vechi, la care nu s-a început implementarea sau la care implementarea este în faze incipiente.
- Reglementarea unor standarde de cost minimale care să reducă riscul de creștere artificială a prețutilor.
- Realizarea și publicarea unei analize care să reflecte cauzele pentru care unele proiecte sunt realizate cu întârzieri semnificative.
- Publicarea unei evaluări referitoare la implementarea PNDL 1 și 2 în vederea elaborării PNDL 3.
- Elaborarea unei etape viitoare a PNDL în mod transparent, prin consultări publice.
