În majoritatea țărilor europene elevii fac cursuri periodice de prim ajutor, în timp ce în România nu există decât un curs opțional de Educație pentru Sănătate, la care participă mai puțin de 10% dintre ei.
Însă Ministerul Educației intenționează ca de la anul să găsească soluția optimă pentru ca și copiii din România să dobândească aceste ”competențe de viață, de supraviețuire și de ajutor”, spune secretarul de stat Radu Szekely.
”Vorbesc la viitor pentru că ne așteptăm să avem o nouă lege a Educației în toamnă, probabil că vom începe să lucrăm la ea prin luna iulie, după ce se încheie lucrul la proiectul România Educată și avem un document final din partea Administrației Prezidențiale”, a declarat Radu Szekely, pentru SpotMedia.ro.
Incidentul dramatic de la EURO 2020, care i-a avut ca protagoniști pe fotbaliștii danezi Christian Eriksen și Simon Kjaer, și a electrizat toată planeta, a readus în atenția noastră întrebarea: ”Oare eu cum m-aș fi descurcat într-o asemenea situație, de viață și de moarte?”.
Iar de aici și până la o dezbatere pe rețelele de socializare despre introducerea în școli a unor cursuri obligatorii de prim ajutor n-a mai fost decât un pas.
Un entuziasm care nu a dat roade
În urmă cu cinci ani, peste 10.000 de persoane învățau simultan și apoi exersau pe Arena Națională manevrele de resuscitare predate de specialiști în prim ajutor și medicină de urgență. Se stabilea atunci un nou record național, apropiat de cel mondial, înregistrat în Germania (11.843 de participanți la un astfel de curs).
La eveniment, care a stârnit un mare entuziasm și a fost organizat de Alis Grasu, coordonatorul serviciului de ambulanță București-Ilfov, au fost prezenți atunci nu doar adulți, ci și elevi din peste 200 de școli.
“Am venit cu nepotul pentru că, poate, într-o zi îmi va fi rău în casă. L-am învățat să sune la 112. Acum a înțeles cum să facă acele manevre chiar și cu mânuțele lui mici”, explica o participantă la curs, pentru ProTV.
Contactată de SpotMedia.ro, Alis Grasu ne-a explicat că de atunci au existat intenții serioase cu privire la introducerea cursurilor de prim ajutor în școli, dar ele nu s-au concretizat la nivelul MEN.
”Noi inițiaserăm un proiect. A fost și un program pilot în București, au fost mai multe școli în acest program, dar mai departe am așteptat să se introducă în curricula școlară”, ne-a declarat managerul general al Serviciului de Ambulanță București-Ilfov.
Întrebată la ce nivel crede că ar trebui introduce astfel de cursuri, Alis Grasu ne-a răspuns: ”Cu cât mai devreme, cu atât mai bine”.
”Noi am avut cursuri de prim ajutor și la copiii din ciclul 1-4 și au fost extrem de receptivi. Ideal ar fi cel puțin din clasa a V-a să se predea cursuri de prim ajutor.
Copiii sunt foarte buni vectori. Odată ce primesc aceste informații, ajung acasă și le transmit mai departe familiei. Mai ales că sunt lecții aplicate. Ei chiar transmit mai departe, când se duc acasă încep să practice aceste manevre, pe bunica, pe frățior, pe mamă, pe tată. Le arată ce au învățat”, a mai subliniat Alis Grasu.
Într-adevăr, pe site-ul ASSMB am găsit un plan de activități ce urmau să fie desfășurate în 34 de școli și licee din Capitală, la începutul anului 2020, an care a fost puternic marcat, însă, de pandemie și restricțiile aferente.
Propunerea venise din partea FNAP-IP Bucureşti (Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi - Învăţământ Preuniversitar), aproximativ 6.400 de elevi şi liceeni din Bucureşti urmând să beneficieze de demonstraţii practice (foto) pentru:
- tehnici de resuscitare cardio-respiratorie
- măsuri de urgenţă în cazuri de crize convulsive
- manevre ce se efectuează pentru salvarea in caz de înec cu alimente, corpi străini
- oprirea sângerărilor nazale
- recomandări în caz de electrocutare și arsuri
Primăriile sunt obligate prin lege să se implice
Tot în 2020, Parlamentul a adoptat și președintele Iohannis a promulgat Legea Educației pentru Sănătate, lege care prevede că autoritățile locale sunt obligate să adopte măsuri pentru derularea sistematică în unitățile școlare, cel puțin o dată pe semestru, de programe de educație pentru sănătate și pentru viață.
Am contactat câțiva primari din țară pentru a afla dacă au făcut sau intenționează să facă ceva în acest sens și care e lecția pe care ar trebui să o învățăm cu toții după episodul Eriksen-Kjaer.
De exemplu, primarul Bacăului, Lucian Stanciu-Viziteu, ne-a spus că a fost deja demarat ”un amplu program, alături de Crucea Roșie, de cursuri de prim ajutor”, nu doar în școli, ci și în comunitate.
”Am început cu profesorii din toate școlile băcăuane și a fost de mare succes - peste 250 de profesori au participat. Purtăm discuții cu Crucea Roșie să vedem cum putem organiza astfel de cursuri și direct pentru elevi și adulți. Trebuie să ținem cont că suntem încă în condiții de pandemie și nu putem face manifestări mari. De asta am și început cu profesorii care pot duce informația mai departe și pot interveni în clasă, în situații de urgență.
Eu cred că o comunitate este cu atât mai unită și prosperă cu cât este mai educată. Educația pentru prim ajutor este esențială și ne dăm seama de asta doar în momentele critice. Momentul Eriksen-Kjaer ne-a reamintit acest lucru. Prin colaborarea cu partenerii de la Crucea Roșie vom continua demersurile pentru astfel de cursuri”, a declarat primarul Bacăului, Lucian Stanciu-Viziteu, la solicitarea Spotmedia.ro.
De asemenea, primarul Aiudului, Oana Badea, fost secretar de stat în MEN, ne-a prezentat lista cu activitățile de Educație pentru Sănătate desfășurate de elevii aiudeni și a subliniat faptul că ține de fiecare dintre noi să devenim cu adevărat salvatori.
”Câți dintre toți cei care îl aplaudăm acum pe căpitanul echipei Danemarcei am fi putut face același lucru? Este evident o întrebare retorică. Ține de fiecare dintre noi, în parte, dacă ne oferim premisa salvării unei vieți. Ține de sistemul întreg de valori în baza cărora se construiesc programele de studiu și învățare pe tot parcursul vieții. Cursul de prim ajutor, teoretic, îl poate face oricine. Practic, puțin devin cu adevărat salvatori. Mai trebuie, curaj, stăpânire de sine, altruism.
În acest an școlar unitățile de învățământ care au derulat sistematic cursuri de educație pentru sănătate sunt: Școala Gimnazială Axente Sever – opțional educație pentru sănătate (programă națională) la toate clasele de a VI-a, inclusiv informații despre transformarea corpului la pubertate; Colegiul Național Bethlen Gabor, opțional educație pentru sănătate (programă națională) la 3 clase de a IX-a, inclusiv educație sexuală; Școala Gimnazială Ovidiu Hulea a derulat cu toate clasele de învățământ primar un proiect de educației pentru sănătate (alimentație sănătoasă, reguli de igienă, reguli de prevenție coronavirus, etc.); Liceul Tehnologic Alexandru Borza a derulat un proiect de educație pentru sănătate cu 3 clase la nivel de gimnaziu în cadrul orelor de dirigenție.
În cadrul evenimentului ’Săptămâna în mișcare’, Crucea Roșie Alba a realizat o astfel de lecție de prim ajutor în fața a peste 150 de persoane de toate vârstele. De altfel, parteneriatul anual cu Crucea Roșie va cuprinde pentru anul școlar viitor și această componentă a cursurilor de prim ajutor pentru unitățile de învățământ”, ne-a declarat Oana Badea, primarul Aiudului.
Ce intenții are Ministerul Educației?
Decizia privind organizarea de cursuri periodice de prim ajutor în școli poate aparține doar Ministerului Educației, motiv pentru care l-am contactat pe secretarul de stat în MEN Radu Szekely, consultant în Comisia Europeană pentru Educație și Cultură (2006) și fondator al Școlii Finlandeze din Sibiu, să ne spună punctul său de vedere și, mai ales, dacă MEN intenționează sau nu să facă ceva concret în acest sens.
Iată ce ne-a declarat Radu Szekely:
”În majoritatea statelor, cel puțin în UE, există cursuri de prim ajutor care se fac la școală, pe niveluri de vârstă, pornind de la lucruri foarte simple până la chestiuni mai complicate (la adolescenți).
În general, cursurile acestea se fac împreună fie cu Crucea Roșie, fie cu asociațiile similare de voluntari, fie cu sprijinul Ministerului Sănătății. Eu nu îmi aduc aminte să fi văzut vreun caz în care să fie făcut acest program de către cadrele didactice, pentru că este modular.
De asta avem și noi nevoie – de programe modulare, care să fie oferite la ciclul primar, apoi la gimnazial și întărite, completate, la liceu.
Se pot face o dată la doi ani, de exemplu. Și ar trebui gândit un asemenea program în cooperare cu Ministerul Sănătății sau cu SMURD, și cu Crucea Roșie, și cu alte asociații de voluntari.
O altă opțiune pe care noi am discutat-o pleacă de la faptul că există în momentul de față în cursul opțional de Educație pentru Sănătate și un modul de prim-ajutor de bază, însă, fiind un curs opțional la care participă în momentul de față aproximativ 7% din elevii din România, nu atingem un număr suficient de tineri.
Discutam deja despre posibilitatea de a introduce module prim ajutor anual, fie în programa de educație fizică și sport, fie într-un ciclu obligatoriu de studii de Educație pentru sănătate.
Vorbesc la viitor pentru că ne așteptăm să avem o nouă lege a Educației în toamnă, probabil că vom începe să lucrăm la ea prin luna iulie, după ce se încheie lucrul la proiectul România Educată și avem un document final din partea Administrației Prezidențiale.
Cu siguranță în noile planuri cadru va exista și o componentă de prim ajutor. Încă nu știu să vă spun în ce formă (dacă va fi parte a unei alte discipline sau vor fi module), dar, oricum, la nivel de liceu foarte probabil noile planuri cadru vor merge pe ideea de modularizare a unor competențe si atunci va exista și un modul de prim ajutor.
E prea devreme să vă spun mai multe, dar MEN susține ideea. Noi am discutat-o deja, independent de incidentul nefericit de la EURO 2020. Acum două luni am avut prima discuție pe tema asta la nivel de conducere a ministerului. Atunci s-a vorbit și cu dl Raed Arafat, pentru a implica SMURD-ul în această procedură. Nu e o disciplină, ci o dezvoltare de competențe de viață, de supraviețuire și de ajutor.
În Finlanda, unde am stat eu, Crucea Roșie face asta. Ei merg anual în școli și licee si fac demonstrații cu elevii, în amfiteatre, în săli de sport. E adevărat că acolo au un număr mult mai mare de voluntari decât Crucea Roșie din România.
Eu am vorbit deja cu Crucea Roșie din România, mi s-a spus că au un număr foarte mic de voluntari, ei n-ar putea sub nicio formă să acopere nevoia sistemului național de învățământ. Și atunci, ne gândeam la alte soluții.
Dar dacă se găsesc voluntari, noi suntem deschiși față de proiect. Și pedagogic vorbind, e mult mai bine dacă acest tip de abilități e dezvoltat de cineva din afara școlii, care e specialist în așa ceva, decât de un profesor care o face pe lângă alte activități”.
