România ar putea deveni un jucător important pe piața gazelor naturale din Europa de Sud-Est, odată cu începerea producției din zăcământul offshore Neptun Deep, programată pentru 2027.
Intrarea sa în competiție ar putea schimba echilibrul energetic din regiune și ar putea afecta planurile Greciei și Turciei de a deveni principalii furnizori de gaze pentru Europa Centrală și de Est, potrivit unei analize Standard & Poor’s Global Energy, preluată de publicația elenă Kathimerini.
În competiția pentru aprovizionarea Europei de Sud-Est cu gaze naturale, Grecia are avantajul unei piețe deschise și transparente, dar este dezavantajată de costurile mai ridicate de transport, care îi reduc competitivitatea.
Turcia, în schimb, beneficiază de o capacitate mai mare de transport și de infrastructură extinsă, însă are de recuperat la capitolul transparență. În acest context, un al treilea jucător intră în competiție: România, care ar urma să înceapă, din 2027, producția de gaze naturale din marele zăcământ offshore Neptun Deep, din Marea Neagră.
Potrivit estimărilor S&P Global Energy, această nouă sursă de gaze va intensifica rivalitatea atât pentru rutele de transport prin Grecia, cât și pentru cele prin Turcia, reducând perspectivele de aprovizionare prin Coridorul Vertical. Astfel, cele două țări ar putea ajunge să concureze direct pentru piața din Ungaria.
Pe măsură ce Uniunea Europeană se pregătește să finalizeze, în 2027, eliminarea treptată a importurilor de gaze naturale din Rusia, piețele din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est vor avea nevoie de noi surse de aprovizionare. Într-o analiză prezentată de S&P Global Commodity Insights, Anna Gatsova descrie această competiție drept o adevărată confruntare între Grecia și Turcia.
Grecia este deja un important stat de tranzit pentru gazele naturale din regiune. Potrivit analizei, ambițiile sale de a deveni mai întâi o poartă regională de intrare a gazelor și apoi un hub energetic au început să prindă contur la sfârșitul anilor 2000. Un moment important a fost criza gazelor dintre Rusia și Ucraina din 2009-2010, care a afectat aprovizionarea Bulgariei și Greciei.
Dintr-o piață regională aflată la capătul unei conducte rusești, Grecia s-a transformat într-un punct important de tranzit către Italia și statele balcanice. S&P estimează că piața elenă a gazelor naturale va trece prin schimbări importante începând din 2027, dar și în anii următori.
Printre avantajele Greciei se numără dezvoltarea activităților comerciale pe piața locală de gaze și transparența acesteia. Țara dispune de o piață liberalizată, aliniată regulilor europene, de un hub comercial în dezvoltare, precum și de terminale pentru gaz natural lichefiat (LNG) și interconectări cu alte state, a căror capacitate urmează să fie extinsă.
Principalul dezavantaj îl reprezintă însă costurile de transport. Taxele acumulate pe traseele care duc gazele către piețele din nordul Europei afectează competitivitatea Greciei.
Turcia mizează pe infrastructură și capacitatea de transport
De cealaltă parte, Turcia are avantajul dimensiunii și al poziției geografice strategice. Țara dispune de o infrastructură extinsă de gaze naturale și de surse diversificate de aprovizionare, atât prin conducte, cât și prin importuri de LNG.
Poziționată între rezervele de hidrocarburi din Orientul Mijlociu și Eurasia și marea piață europeană de gaze, Turcia și-a extins capacitățile de regazificare și stocare și intenționează să continue investițiile în acest domeniu, pentru a putea face față variațiilor sezoniere ale cererii.
Costurile relativ reduse de transport al gazelor din Turcia către Ungaria îi oferă posibilitatea de a deveni unul dintre principalii furnizori ai regiunii. În acest context, S&P estimează că Turcia se va număra printre cele mai mari piețe europene de gaze naturale în anii 2030.
Principalul obstacol rămâne însă lipsa de transparență a pieței turcești. Ankara trebuie să demonstreze că gazele pe care le exportă către Europa nu includ și volume provenite din Rusia.
România intră în competiție odată cu Neptun Deep
Începerea producției din proiectul Neptun Deep, programată pentru 2027, va introduce un nou factor de concurență pe piața regională. Potrivit S&P, România ar urma să devină principalul furnizor de gaze naturale pentru Ucraina și Republica Moldova și un furnizor important pentru Ungaria, cel puțin până la începutul anilor 2040.
Această perspectivă ar putea reduce semnificativ oportunitățile de aprovizionare prin Coridorul Vertical, ceea ce ar afecta planurile Greciei de a-și extinde rolul de furnizor pentru Europa Centrală și de Est.
În același timp, Grecia ar putea câștiga teren pe piețele mai mici din țările vecine. Miza principală a competiției dintre Atena și Ankara va fi însă Ungaria, consideră analiștii S&P.
Pentru a-și putea menține competitivitatea pe această piață, compania turcă Botas va trebui să încheie noi contracte de aprovizionare cu Rusia și Iranul, în condiții avantajoase, astfel încât costul total al gazelor pe care le comercializează să fie suficient de redus.
I.O.
