Ministrul de Finanțe anunță o nouă formulă de taxare pentru multinaționale. Sistemul de eșalonări va fi regândit, măsuri privind activitatea ANAF (Video)

Guvernul pregătește noi măsuri fiscale care vizează companiile multinaționale, taxarea coletelor din afara UE și reforma administrării fiscale.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat, miercuri, o nouă formulă de impozitare pentru marile corporații. Cheltuielile companiilor cu afiliații – management-fee-uri, cheltuieli de administrare, proprietate intelectuală, dobânzi intra-grup, consultanță – vor fi deductibile doar în limita a 3% din cifra de afaceri, iar ce depășește acest nivel se impozitează cu 16%, pentru a preveni exportul de profit.

Măsura ar urma să intre în vigoare de anul viitor şi va pleca de la cifrele consemnate în evidenţele ANAF în anul 2024.

Totodată, se introduce o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet extracomunitar cu valoare sub 150 de euro, în special din cauza numărului tot mai mare de livrări de pe platforme precum Shein și Temu.

Nazare a mai anunțat că ANAF va trece sub coordonarea directă a Ministerului Finanțelor, pentru a îmbunătăți colectarea veniturilor, și că sistemul de eșalonare a datoriilor va fi modificat pentru a sprijini contribuabilii corecți.

Spotmedia.ro v-a prezentat, în format LIVE TEXT, principalele declarații ale ministrului de Finanțe:

Conferință de presă susținută de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare
Conferință de presă susținută de ministrul Finanțelor, Alexandru NazareTema: măsuri de reformă fiscală- Palatul Victoria
Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 13 august 2025

Taxarea multinaţionalelor

Cu ocazia publicării spre consultare a componentei fiscale a pachetului doi, propunem o serie de măsuri. Voi enumera măsurile care sunt foarte importante din punctul meu de vedere ca și impact economic.
Vom schimba paradigma în felul în care tratăm companiile multinaționale.
Despre companiile multinaționale s-a vorbit foarte mult și s-a făcut destul de puțin. De când am preluat mandatul, nu am găsit foarte multe urme de acțiune la ANAF în privința supravegherii transferurilor de profituri artificiale ale multinaționalelor. Nu am găsit nici măcar o evidență clară a sumelor care sunt transferate către afiliați.
Începem un exercițiu care în paralel va însemna o întărire a direcției de transferuri de prețuri din ANAF.
În evidențele ANAF există categorii de cheltuieli ale multinaționalelor în relația cu persoanele afiliate. Vorbim de management fee-uri, de cheltuieli de administrare, vorbim de proprietate intelectuală, vorbim de dobânzi intra-grup și vorbim de consultanță.
Aceste cheltuieli apar în momentul de față în evidențele pe care aceste companii le raportează și vrem ca de acum încolo să ne raportăm în special la aceste cheltuieli care sunt susceptibile, sau să spun pricinoase, ale multinaționalelor prin care în mod tradițional se transferă profituri.
De ce facem acest lucru? Pentru că vrem să schimbăm atitudinea de la o taxă pe cifra de afaceri a unei multinaționale, care în fapt îi oprește, previne creșterea economică, previne investițiile acelei companii, la o taxă care să vizeze exact zona prin care acele multinaționale își exportă profiturile.
Pe aceste patru categorii pe care le-am identificat avem un volum calculat pentru anul 2024 de aproape 15 miliarde de lei, în relația cu afiliații. Ca atare am creat o nouă formulă de taxare, inspirați fiind din base erosion tax, taxă folosită în SUA, cu un trigger de 3% pe aceste patru categorii de cheltuieli, astfel încât tot ce depășește acești 3% să fie considerat nedeductibil.
În fapt, ce facem? Permitem niște cheltuieli deductibile, dar la un nivel minimal de 3%, tot ce depășește acest 3% este taxat cu 16%.
Ca atare, ne așteptăm la un efect și în creșterea impozitului pe profit și ne așteptăm la o evidență mult mai clară a zonelor susceptibile în zona de export de profit a multinaționalelor.
Acest impozit va fi construit pentru anul 2026, având ca bază anul 2024 și credem noi că va targeta mult mai bine această zonă de export de profit.
Propunerea noastră este ca noua taxă pe afiliați să înlocuiască impozitul pe cifra de afaceri care funcționează în acest moment la companiile de peste 50 de milioane de euro.
De ce facem asta? Pentru că vrem investiții, pentru că avem o creștere economică în decelerare, avem investiții străine care scad la primele 5 luni ale anului cu 30% și pentru că trebuie să fim pregătiți în orice moment pentru recesiune, având datele economice la zi, de astăzi, care ne indică acest lucru, că trebuie să fim pregătiți în orice moment pentru o recesiune și trebuie să anticipăm acest lucru.
Ca atare, odată cu eliminarea IMCA, ne așteptăm de la companii să aibă o altă atitudine față de investiții în România. Încă de la momentul în care această formulă a fost introdusă în Parlament, a fost un amendament care să înlocuiască IMCA targetat, asa cum propunem azi, care nu a fost adoptat.
La adoptarea IMCA ne-am așteptat la 5-7 miliarde încasări, avem 1,2 miliarde încasări. Este clar că această taxă nu și-a atins efectele și nici măcar nu a targetat zona de cheltuieli a multinaționalelor, care era cu adevărat sensibilă, ci a targetat toată activitatea lor economică. Nu trebuie să targetăm activitatea economică a multinaționalelor, multinaționalele trebuie să investească în România, trebuie să încurajăm și alte multinaționale să vină în România, să creeze locuri de muncă, să creeze plus-valoare.
Dar, când vine vorba de cheltuieli cu afiliații, când vine vorba de prețuri de transfer, trebuie să plătească impozit pe profit în România și acesta este mesajul pe care vrem să îl transmitem prin această nouă formulă pe care o introducem azi.

Taxa pentru Temu şi Shein

O altă chestiune la fel de importantă se referă la o taxă pe fluxurile extracomunitare de colete. Ce se întâmplă în acest domeniu: la nivel european, fluxurile extracomunitare de colete, sub 150 de euro, au crescut de la 1 miliard la 4 miliarde în ultimii 4 ani.
În România, aceste fluxuri au crescut de la 3-4.000 de colete pe zi la 225.000 de colete pe zi astăzi. Sunt foarte mulți antreprenori români, vorbim de aproape 40.000, care vând în online și care au fost profund afectați de această creștere a coletelor din zona extracomunitară.
Sunt multiple efecte negative ale acestei invazii de produse din zona extracomunitară. Sunt efecte de mediu, sunt efecte logistice, pentru că logistica de a muta atâtea colete la o creștere atât de mare este mult mai complicată, vorbim și de riscuri în privința contrafacerii și a verificării acestor colete, pentru că posibilitățile de a verifica un număr atât de mare de colete sunt mult mai mici și resursele statului în această privință sunt mici.
Ca atare, propunem o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro. Această taxă va fi instituită printr-o conlucrare cu toate companiile de curierat care preiau aceste colete, astfel încât să prindem și coletele care vin direct din zone extracomunitare în România și cele care vin și prin alte hub-uri în România.
Evident că, odată instituită taxa, cei care vor să își stabilească hub-uri logistice în România și vor să distribuie din România nu vor plăti acești bani. Îi invităm pe această cale dacă vor să facă business în România să își stabilească hub-uri în România.

Reforma ANAF

O să trec acum la măsurile care privesc activitatea ANAF și a Ministerului de Finanțe.
Componenta fiscală a acestui pachet este una de echilibrare, de echitate și de încurajare a conformării fiscale.
Reglăm în primul rând relația dintre Ministerul de Finanțe și ANAF. Această relație a fost tensionată, iar rezultatul acestei tensiuni s-a văzut în nivelul foarte slab de colectare.
Introducem un text prin care în privința activităților specifice ANAF va fi coordonat de Ministerul de Finanțe. Ministerul de Finanțe are responsabilitatea și în privința construirii bugetului și în privința colectării şi în privința activităților pe care ministerul le are și trebuie să poată coordona pe domeniul său de specialitate ANAF-ul.
Activitatea de control rămâne în gestiunea ANAF, dar în toate celelalte activități de coordonare o vom face. De ce? pentru că această activitate era reglată printr-un singur cuvânt, că ANAF era subordonată Ministerului de Finanțe. Dar în spatele acestui cuvânt nu era absolut nimic, nu exista niciun fel de coordonare. Trebuie să avem coordonare, dacă vrem să avem rezultate.
Reiau ideile legate de teste de integritate pentru ANAF, pentru Autoritatea Vamală Română și pentru ONJN. Avem nevoie să instituim această măsură, tocmai pentru a putea acționa atunci când avem persoane suspecte de diverse activități frauduloase, mai ales în zona de control. Să putem face teste de integritate, iar acei funcționari care sunt suspecți să poate trece prin aceste filtre. Este o chestiune sănătoasă, nu o face doar România, o fac și alte țări.
Introducem, de asemenea, bodycam-uri pentru activitatea de control din ANAF, pentru activitatea de control din vămi și pentru zona de control din ONJN. Avem nevoie de astfel de măsuri tocmai pentru a avea o transparență a modului în care activitatea de control, fie că e ANAF sau Vamă, se întâmplă. Avem nevoie de transparență în aceste controale.

Eşalonarea se schimbă

Schimbăm filosofia în privința modului în care se fac eșalonările. Avem 3 tipuri de eșalonări: eșalonarea simplificată, eșalonarea clasică și eșalonarea cu risc fiscal mic. Eșalonarea simplificată a fost adoptată în pandemie, și-a produs efectele, dar ca multe alte lucruri inițiate în pandemie a fost permanentizată. Este ca un fel de credit cu buletinul aplicat companiilor, dar care nu acordă statului măsuri suficiente, astfel încât să și recupereze sumele atunci când acestea nu plătesc.
Avem companii care au plecat de la o datorie foarte mică, de la 100.000 de lei, și au ajuns la zeci de milioane. Și nu este un singur caz, sunt foarte multe cazuri în care aceste companii au ajuns să acumuleze datorii foarte mari.
Și nu este vorba doar de eșalonarea simplificată. Vom regândi sistemul de eșalonări, astfel încât să permitem contribuabililor corecți, care chiar au nevoie de eșalonare, să o facă, să îi ajutăm, dar în același timp prevenind abuzurile și prevenind abuzul de aceste facilități acordate, care din păcate se văd când ne uităm la arieratele pe care le au aceste companii și la numărul de debitori. La eșalonarea simplificată mai avem 3 miliarde de recuperat.
Pentru celelalte tipuri de eșalonări, că e vorba de o companie care are mai puțin de 12 luni nu aveam niciun fel de măsuri asigurătorii. O companie nouă vine direct la eșalonare. Aceste companii vor trebui să prezinte garanții. Și am introdus un contract de fidejusiune pentru aceste companii, dar și pentru celelalte tipuri de eșalonări, astfel încât să avem garanții suficiente că vom recupera banii.
De asemenea, termenele pe care le aveau aceste companii pe diverse tipuri de eșalonări, inclusiv la restructurare, se reduc. Vă dau un exemplu, de la 180 la 60 de zile. Pentru că ei, practic, odată ce își luau eșalonarea, își eșalonau și datoriile curente, și din eșalonare în eșalonare, am ajuns la sute de milioane datorii, companii care intră în concordat sau insolvență, după care statul trebuie să consume resurse de toate felurile să recupereze acei bani.
Coaliția trebuie să revină la masa discuției. Sunt ministere care au propus componentele pachetului, vorbim de Ministerul Dezvoltării, vorbim de Ministerul Sănătății, vorbim de multe alte idei care sunt practic în lucru în momentul de față, dar avem nevoie de decizia coaliției pentru a putea înainta cu acest pachet, pe care eu sper din tot sufletul să-l adoptăm în interiorul lunii august. Tocmai pentru a putea transmite la Bruxelles în timp util, până la jumătatea lunii septembrie și cu timp suficient înainte de Consiliul din octombrie, că suntem consistenți în privința adoptării măsurilor deja asumate. Aici vorbim de foarte multe lucruri care erau deja asumate prin PNRR și nerezolvate de ani și ani de zile.