Ministerul Dezvoltării a publicat, în transparență decizională, propunerile privind eficientizarea administrației publice locale și centrale, care vor fi incluse în noul pachet de măsuri pe care îl va adopta Guvernul.
Cele trei documente puse în dezbatere publică: proiectul de lege, nota de fundamentare și anexele.
Reducerea numărului de posturi prevăzute în finanțele publice locale
Se propune reducerea cu 20% a numărului minim, mediu și maxim de posturi din aparatul administrativ local, cu adaptarea la recensământul 2021.
De asemenea, se are în vedere redimensionarea poliției locale în funcție de numărul și dinamica populației, precum și stabilirea unor condiții restrictive pentru înființarea poliției locale în localități mici.
Pentru reducerea cheltuielilor administrative, se va reanaliza numărul de posturi din cabinetele demnitarilor și aleșilor locali, iar structurile de audit intern, urbanism și achiziții publice vor fi redimensionate în funcție de specificul local, fără cerințe minime de personal stabilite unitar.
Ca atare, se propune eliminarea obligativității de organizare a structurilor din urbanism și audit la forme stricte (direcție generală, direcție, serviciu, birou), astfel încât structura să fie adaptată nevoilor specifice locale, în conformitate cu autonomia administrativă.
Documentul prevede totodată reducerea minimului persoanelor în compartimentele de achiziții publice la cel puțin o persoană cu studii și specializare în domeniu, în loc de trei, pentru a ajusta costurile la realitățile financiar-administrative.
Managementul resurselor umane în administrație
- În domeniul funcției publice, proiectul introduce mandate limitate și mobilitate obligatorie sau voluntară pentru funcțiile publice de conducere considerate sensibile, în special din administrația centrală. Evaluarea profesională a acestor funcții va fi multianuală și bazată pe competențe manageriale. Se restrâng posibilitățile de numire temporară în funcții de conducere, care vor putea fi ocupate doar dacă nu pot fi acoperite prin alte mecanisme (recrutare, promovare, transfer sau rotație).
Durata mandatului – Funcțiile publice de conducere vor fi exercitate pentru o perioadă de 4 ani, conform noii reglementări propuse. Mandatul poate fi reînnoit o singură dată, în urma unei evaluări favorabile a performanței.
Mobilitate obligatorie sau voluntară – Se introduce un mecanism de rotație pentru anumite funcții de conducere, în special cele din domenii considerate sensibile (ex. achiziții publice, resurse umane, control). Această rotație va fi:
- obligatorie după o anumită perioadă de exercitare a funcției (pentru a reduce riscurile de corupție și conflict de interese);
- voluntară, ca parte a unui plan de dezvoltare profesională sau reorganizare instituțională.
Evaluare profesională multianuală – Performanța persoanelor aflate în funcții publice de conducere va fi evaluată pe baza unui set de competențe manageriale, pe o perioadă de referință de 3 ani. Evaluarea va ține cont de obiective, indicatori de rezultat și va fi realizată de comisii specializate. Scopul este de a întări cultura responsabilității și meritocrației în funcția publică.
Limitarea numirilor temporare – Se restrânge posibilitatea de a numi temporar persoane în funcții publice de conducere vacante. Astfel de funcții vor putea fi ocupate temporar doar în condițiile în care nu pot fi acoperite prin alte modalități legale: concurs, promovare, transfer sau rotație. Se urmărește combaterea practicii actuale prin care unele persoane rămân ani la rând în poziții de conducere fără concurs.
Crearea unui corp profesional al managerilor publici – În paralel, se va forma un corp de funcționari publici cu pregătire managerială superioară, care să poată fi mobilizați în funcțiile-cheie din administrație, în regim de rotație sau misiune.
Numărul maxim de angajați din administrația locală
Documentul prevede și numărul de posturi (minim – mediu – maxim) ale numărului de posturi din administrația locală, primării și consilii județene, în funcție de populația stabilită la Recensământul din 2021.
Astfel:
Localitățile cu sub 4.500 de locuitori nu pot avea polițiști locali decât dacă îi plătesc din veniturile lor
Proiectul de lege mai stabilește și numărul de polițiști pe care-i pot angaja primăriile, în funcție tot de populație:
- un post pentru fiecare 1.200 de locuitori pentru comune, oraşe, municipii, şi sectoare ale Capitalei;
- un post pentru fiecare 6.500 de locuitori pentru judeţe, respectiv Bucureşti;
- unităţile administrativ-teritoriale cu numărul locuitorilor mai mic de 4.500 nu pot înființa poliție locală decât dacă pot asigura din venituri proprii integral cheltuielile cuprinse în secțiunea de funcționare. În acest caz numărul este de maxim 3 polițiști locali. Numărul posturilor astfel determinat poate fi prevăzut şi utilizat numai pentru serviciul public de poliţie locală, respectiv serviciul de pază a obiectivelor de interes judeţean;
- numărul maxim de posturi rezultat la poliția locală cuprinde funcționari publici care ocupă funcții publice specifice de polițist local, funcționari publici care ocupă funcții publice generale și personal contractual.
Se clarifică faptul că UAT-urile pot percepe redevențe pentru folosirea terenurilor agricole aflate în domeniul public sau privat al statului, concesionate sau închiriate prin acte administrative. Regimul redevențelor se aliniază cu cel aplicabil altor tipuri de resurse (minerale, ape etc.), urmărindu-se creșterea veniturilor locale.
Se elimină unele prevederi restrictive care împiedicau operatorii regionali de utilități publice (ex. apă, canal, salubrizare) să participe la proceduri de atribuire directă sau prin delegare. Scopul este de a permite o mai mare flexibilitate în organizarea serviciilor publice, în special în localitățile mici sau izolate.
Măsuri de eficientizare
Documentul propune o serie de modificări legislative menite să crească şi capacitatea financiară a unităților administrativ-teritoriale, dar și să eficientizeze administrația publică, în contextul necesității reducerii deficitului bugetar.
- Se simplifică procesul de descentralizare prin eliminarea cerințelor privind strategiile, analizele de impact și fazele-pilot, astfel încât transferul de competențe să se realizeze mai rapid, doar prin proiecte de legi sectoriale, cu consultarea ministerului coordonator și a structurilor asociative ale autorităților locale.
- Se reformează cadrul juridic privind transferurile de proprietate ale imobilelor între stat și unitățile administrativ-teritoriale.
Ministerul Finanțelor va putea iniția proiecte de hotărâre privind trecerea bunurilor, iar termenul fix de 5 ani pentru finalizarea investițiilor va fi eliminat, durata fiind stabilită de comun acord între părți.
De asemenea, va fi posibilă trecerea bunurilor fără carte funciară, cu obligația înscrierii ulterioare în termen de trei ani, iar bunurile din domeniul privat al statului vor putea fi transferate gratuit către UAT dacă deservesc un interes public local, cu condiția păstrării acestora timp de minimum 10 ani.
- Pentru eficientizarea administrativă, rolul verificării inventarului va fi transferat de la minister către prefect, pentru reducerea duratei de soluționare. Totodată, se reglementează preluarea de către UAT a unor imobile abandonate sau neadministrate de stat, pentru a evita degradarea acestora și a permite utilizarea lor în interesul comunităților locale.
- Redevențele rezultate din exploatarea resurselor naturale (minerale, agricole, ape) vor fi distribuite automat către UAT prin Trezorerie, eliminând declarațiile și viramentele individuale ale agenților economici, ceea ce va simplifica procesul și va asigura colectarea la timp a acestor venituri.
Citeşte integral informaţiile din articolul Reforma administrației locale – Ministerul Dezvoltării a publicat proiectul de legislație: Principalele modificări pe Curs de Guvernare