Guvernul, prin Ministerul Finanţelor, a împrumutat luni două miliarde de euro de pe pieţele externe prin redeschiderea a două emisiuni de obligaţiuni care aveau scadenţa în 2026 şi 2029, potrivit datelor publicate de platforma Bloomberg.
Guvernul Ciucă, prin Ministerul Finanţelor, a împrumutat luni două miliarde de euro de pe pieţele externe prin redeschiderea a două emisiuni de obligaţiuni care aveau scadenţa în 2026 şi 2029.
Acesta este al doilea împrumut luat în ianuarie de pe pieţele externe, primul fiind încheiat în primele zile ale anului şi având o valoare de 4 miliarde de dolari.
De data aceasta, prin redeschiderea emisiunii de obligaţiuni scadente în septembrie 2026, statul român a atras 600 milioane de euro, iar pentru emisiunea din 2029, o sumă de 1,4 miliarde de dolari.
Prin această reemitere de bonduri, Guvernul majorează sumele atrase de la investitori pe structura iniţială a celor două emisiuni de obligaţiuni şi poate emite cu primă faţă de cuponul iniţial. Poate de exemplu să atragă până la 2 mld. euro din emisiunea de 750 mil. euro.
La început de ianuarie 2023, Guvernul a atras 4 mld. dolari în prima emisiune de eurobonduri din acest an. Interesul investitorilor a fost de circa 11 mld. dolari
În anul 2023 necesarul brut de finanţare la nivel guvernamental este de aproximativ 160 miliarde lei, la care se adaugă necesarul de refinanţare a instrumentelor de cash management, volumul împrumuturilor ce urmează a fi atrase de Ministerul Finanţelor de pe pieţele interne şi externe fiind determinat de nivelul previzionat al deficitului bugetar, de 4,40% din PIB (aproximativ 68 mld. lei) precum şi de volumul datoriei de refinanţat în anul 2023, în sumă de cca 92 mld. lei.
Se estimează că deficitul bugetar se va finanţa în proporţie de cca 30% din surse interne şi de 70% din surse externe.
Guvernul a plătit cu 60% mai mult pe dobânzi în 2022
Asta în condițiile în care în 2022 Guvernul Nicolae Ciucă a cheltuit cu dobânzile 30 mld. lei, în creştere cu mai bine de 60% faţă de nivelul din 2021, când dobânzile la creditele contractate de guvern au fost de 18 mld. lei.
„Comparativ cu anul precedent, plăţile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 11,11 mld lei ca urmare a creşterii ratelor de dobândă în contextul inflaţionist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât şi internațional, cât şi ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina”, justifică Finanţele.
Nu de puţine ori pe parcursul lui 2022 însă, România a plătit cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană, uneori aproape de nivelul dobânzilor pentru Rusia, ţară în plin război în poziţia de agresor. De exemplu, în octombrie 2022 statul român se împrumuta la o dobândă şi de 9,3% pe an pentru împrumuturi pe 10 ani, iar Rusia la dobânzi de 9,9%.
În acest moment dobânzile pentru titlurile de stat cu scadenţă la 10 ani, barometru pentru costul de împrumut al unui stat, sunt de 7,3% în România, în continuare unul dintre cele mai ridicate niveluri din UE. Ungaria este mai sus (7,9%), dar Polonia se împrumută pe 10 ani la o dobândă de 5,9%, iar Bulgaria cu 5,2%.
Cu deficitul bugetar la 6% din PIB şi cu deficitul de cont curent (intrările de valută versus ieşiri), costul de împrumut al României nu poate fi mic, cred economiştii. De asemenea, aşa cum a justificat şi guvernul, pieţele financiare penalizează România pentru faptul că este aproape de războiul din Ucraina. Doar Ungaria a depăşit, în a doua parte din 2022, costul de împrumut al României, dintre ţările europene.