Guvernul a adoptat, în ședința de miercuri, o ordonanță de urgență privind utilizarea semnăturii electronice în domeniul relațiilor de muncă.
Însă OUG este criticată de patronatele din IT (Asociația Patronală a Industrei de Software și Servicii/ ANIS).
Într-un comunicat remis joi SpotMedia.ro, ANIS critică mai multe prevederi din ordonanță.
În primul rând, ANIS reclamă că OUG este neclară și a fost adoptată fără consultarea mediului de afaceri și, mai ales, a profesioniștilor din domeniul IT&C.
Prin această OUG devine obligatorie și introducerea sigiliului electronic calificat, atunci când e semnat electronic un contract de muncă, drept necesitate distinctă pentru validarea documentului electronic.
Astfel, e îngreunat procesul:
”Solicitarea a trei elemente constitutive (semnătura, marca temporală și sigiliu) pentru recunoașterea unui document electronic ca fiind original îngreunează substanțial procesul de semnare electronic, solicitând un grad de securizare mult peste necesitățile pieței și reglementărilor Europene în cazul documentelor electronice”.
În plus, o problemă mai e și la punctul 1.2 al OUG, ce prevede necesitatea folosirii semnăturii calificate și sigiliului electronic calificat pentru întocmirea tuturor înscrisurilor/documentelor din domeniul relațiilor de muncă. ANIS include aici cereri de concediu sau alte notificări.
Asta, ”deși în trecut reprezentanții cu atribuții de control al statului recunoșteau semnătura electronică în toate formele sale, inclusiv semnătura electronică simplă, bazându-se pe legiferarea Europeană.
Mai mult decât atât, automatizarea proceselor de HR poate suferi considerabil dacă instrumente digitale care satisfăceau nivelul de încredere electronic necesar (inclusiv marca temporală) companiilor mari nu vor mai putea fi utilizate, fiind nevoie de un sigiliu electronic aplicat separat acestora”.
Ce facem cu semnăturile digitale distincte?
Încă o situație care necesită clarificări o reprezintă cea în care un document este semnat cu două semnături distincte:
”(...) punctul 1.7 necesită clarificări adiționale pentru a evita situația în care statul nu recunoaște un document în care părțile semnează cu semnături digitale distincte (o parte calificată, cealaltă parte avansată).
Menționăm că sub regulamentul european, documentul electronic este considerat original fiind semnat electronic de ambele părți, nu neapărat cu aceeași tip de semnătură electronică”.
Sigiliul se obține greu
ANIS mai menționează că ”dobândirea sigiliului este un proces lung și greu, costurile asociate cumpărării acestui element fiind substanțiale”.
”Adăugând această cerință în plus față de semnătura electronică calificată, precum și a mărcii temporale, devine prohibitiv pentru marea majoritate a companiilor din România, cu precădere a companiilor mici și mijlocii. Adoptarea OUG-ului sub această formă, respectiv introducerea necesității sigiliului fără consultarea în prealabil a mediului de afaceri și fără publicarea pe site-ul Gov.ro a actelor din ședința de guvern în prealabil ședinței creează o breșă în dialogul social, iar rezultatul nu poate fi decât vicierea politicilor publice și deturnarea puterii de stat către interese private marginale”.
Așadar, patronatele vorbesc acum de o ”supra-reglementare”, care ”va face semnătura olografă să rămână instrumentul preferat pentru mediul de afaceri în anii ce urmează”.
Consecințele: crearea unei piețe mici în detrimentul dezvoltării întreg mediului digital și accesării oportunităților pe care le prezintă.
În fine, ANIS arată că e disponibilă să sprijine Guvernul cu specialiști ”pentru formularea adecvată a măsurilor propuse și pentru un dialog constructiv în tot parcursul elaborării politicilor publice cu privire la digitalizare”.
La rândul său, Radu Burnete, director executiv Concordia, din care face parte ANIS, spune că prevederile mai degrabă încurajează birocrația, nu o micșorează:
“Confederația Patronală Concordia apreciază intențiile Guvernului României de debirocratizare și digitalizare a relațiilor de muncă, dar consideră că soluția aleasă de Executiv și reglementată prin OUG are un efect contrar, prin solicitarea a două noi servicii, care presupun nu doar costuri suplimentare, ci și eforturi mai mari și sunt în dezacord cu practica europeană privind echivalentul semnăturii olografe în format electronic.
În timp ce Contractul Individual de Muncă se semnează în prezent olograf simplu, cele doua elemente suplimentare incluse sunt echivalentul revenirii la ștampilă (sigiliul angajatorului), deși aceasta a fost scoasă de câțiva ani si respectiv marca temporară (documentele semnate olograf, inclusiv CIM, nu includ ora semnării). În opinia Concordia, noile prevederi se constituie într-o birocrație inutilă, cu costuri suplimentare, care nu va duce la digitalizare, ci la digi-birocrație”.
Citește articolele zilei pe SpotMedia.ro:
A.D.