S-a dat startul imunizării antiCovid în cabinetele medicilor de familie, dar punerea în practică a ideii este deja marcată de foarte multe probleme. Totuși, pentru pacient soluția este una avantajoasă, fiindcă vaccinarea se face cu Johnson&Johnson, adică într-o singură doză, fără rapel, subliniază dr. Gindrovel Dumitra.
CNCAV a anunțat că vor fi deschise în cabinetele medicilor de familie peste 3.000 de noi fluxuri de imunizare împotriva Covid-19, însă activitatea nu a fost foarte bine pusă la punct, deocamdată.
Medicii reclamă lipsa materialelor necesare și a fondurilor, o proastă informare din partea DSP-urilor, dar și o slabă organizare din punct de vedere procedural.
Peste 82 mii de doze de vaccin Johnson & Johnson au fost distribuite în ţară, însă vaccinarea propriu-zisă în cabinetele medicilor de familie bate pasul pe loc, chiar și în Capitală, unde până miercuri nu a fost astfel vaccinată nicio persoană, conform TVR.
”Dacă se pune problema să sunăm noi la telefon pe toți cei de pe lista noastră, asta fură ceva timp și noi mai avem și alte lucruri de făcut. Sunt pacienți care vin cu rețete, care vor analize, copii care trebuie vaccinați cu vaccinurile din schema obligatorie și așa mai departe. (...) Am primit mail săptămâna trecută pentru a fi întrebați când suntem găsiți să ni se livreze dozele de vaccin și recunosc cinstit că am refuzat. În primul rând, nu am o listă suficient de lungă de doritori ai vaccinului Johnson & Johnson”, a explicat, printre altele, medicul de familie Eva Cristescu, la Digi24.
De ce au acceptat doar 3.000 dintre cei 11.000 de medici de familie din România să se implice în acest proces, care sunt problemele pe care le întâmpină în acest moment și de ce ar alege cineva această soluție de vaccinare?
Sunt întrebări la care răspunde dr. Gindrovel Dumitra, coordonator al Grupului de Vaccinologie din cadrul Societăţii Naţionale de Medicină Familiei (SNMF) și membru al Comitetul naţional pentru vaccinarea anti-COVID (CNCAV), cel care în 2017, în plină epidemie de rujeolă, a reușit să-i convingă pe toți părinții din localitatea lui (Sadova, Dolj) să-și vaccineze copiii.
Spot: Care sunt pașii care trebuie făcuți pentru o bună desfășurare a activității de vaccinare la cabinetul medicului de familie și unde au apărut problemele?
Primul pas care trebuie făcut este ca acel cabinet să fie numit cabinet vaccinator. De ce? Pentru că, spre deosebire de vaccinarea obișnuită, vaccinarea pentru Covid-19 se face în acest moment pe un alt contract, care se semnează cu CNAS, nu cu DSP. Deci va trebui să existe acel contract.
Apoi, trebuie ca DSP să ia legătura cu medicul de familie respectiv, iar în cazul în care acest lucru nu s-a întâmplat până acum, trebuie ca medicul de familie să trimită o catagrafie, adică o listă sau un necesar numeric, cu numărul de doze pe care dorește să le administreze, în funcție de pacienții care și-au manifestat sau nu intenția de a se vaccina.
După ce se face acest lucru, DSP, la un interval de două săptămâni (așa este prevăzut în instrucțiuni), livrează la cabinetele respective atât vaccinul, cât și materialele sanitare necesare.
Ei, aici s-a rupt filmul, pentru că de obicei au livrat vaccinul fără să livreze seringile, materialele sanitare necesare etc sau invers. A fost o nebunie....
Am aflat miercuri că un județ din Oltenia a chemat abia joi medicii de familie la o discuție online, ca să îi informeze în această privință.
E clar că sunt doi actori importanți: DSP și medicul de familie. În ceea ce privește medicul de familie, problema este un pic mai complicată.
Spot: Chiar voiam să vă întreb de ce sunt atât de puțini medici de familie implicați în această acțiune, mai puțin de o treime dintre ei ?
În primul rând, eu sunt convins că toți facem, într-un fel sau altul, consiliere în vederea vaccinării, plus urmărirea efectelor adverse în cazul celor care se vaccinează, prin programare pe platformă sau altfel. Din datele pe care le avem până acum, o cincime dintre cei programați sunt programați de către cabinetele medicilor de familie.
Apoi, o mare parte dintre colegii mei deja lucrează în centre de vaccinare, unii dintre ei chiar coordonează (este și cazul meu). Asta înseamnă un timp suplimentar extrem de important.
Alți peste 2.000 de medici de familie se află în centrele de permanență (după programul de la cabinet).
Iar orele într-o zi sunt tot 24, pentru noi toți. Motiv pentru care este foarte greu la un moment dat să mai găsești resurse și să vaccinezi în afara programului de lucru obișnuit al cabinetului.
De aceea, probabil, au acceptat să intre în acest program cei care fie nu lucrează în centre de vaccinare sau în centre de permanență, fie care își permit la cabinet să creze circuite separate.
Pentru că asta este o altă foarte, foarte mare problemă: Putem să creăm circuite într-un interval de timp dedicat? Gândiți-vă la o policlinică din București cu 50 de medici de familie. Cum se poate crea acolo un circuit separat orar? Imposibil.
Așa că apare această reticență din partea colegilor mei de a se implica în vaccinarea la cabinet, din varii motive, dar dorința de a se implica există și se manifestă pe cele trei forme de activitate enumerate mai sus: consiliere+ urmărire efecte adverse, vaccinare în centre de vaccinare și vaccinare la cabinetul medicului de familie.
Spot: Ati spus că medicul de familie trebuie să anunțe la DSP câte doze și-ar dori, dar asta înseamnă că a luat deja legătura cu pacienții lui și știe cine vrea și cine nu vrea să se vaccineze?
În mod normal, așa ar trebui să se întâmple, dar activitatea în ultima perioadă a fost ’pe repede-nainte’, ca să spun așa, adică toate activitățile s-au desfășurat în cel mai scurt timp posibil.
Vă spun cum am procedat eu: Am comandat 10 doze de vaccin pentru cabinet și urmează să discut cu pacienții astfel încât să îi vaccinez, în funcție de cei care vor accepta vaccinarea așa.
Pentru că aici mai apare încă o altă problemă: Eu am și centru de vaccinare în localitate, care e la 200 de metri de mine, pe care tot eu îl coordonez, și pentru care tot eu trebuie să asigur vaccinarea, prin programare pe platformă.
Va fi un canibalism, să zic așa, adică va trebui să discut cu fiecare pacient și să stabilim: Merge în centrul de vaccinare sau se vaccinează la mine la cabinet?
Spot: Pe de altă parte, la cabinetul medicului de familie te poți vaccina doar cu Johnson&Johnson, e adevărat?
Deocamdată, da.
Spot: Și asta ar putea să inducă o anumită reticență, pentru că mulți își doresc vaccinarea cu Pfizer. Există totuși și avantaje ale vaccinării la medicul tău de familie?
Principalul avantaj este că la medicul de familie pacientul poate să meargă să își ia rețeta lunară și să se vaccineze în aceeași zi. Și gata!
Iar când spun ’gata’ subliniez faptul că vaccinul Johnson&Johnson se administrează într-o singură doză, nu mai este nevoie de rapel.
Iar asta creează condițiile pentru ca o persoană care lucrează într-o altă localitate (sau chiar în străinătate) sau care nu se poate deplasa pentru rapel să poată primi această doză unică și în acest fel să încheie schema de vaccinare.
Spot: Ce facem cu un pacient în vârstă și nedeplasabil? Cât mai așteptăm până funcționează echipele mobile?
Dar există acele echipe mobile! La nivelul centrului de vaccinare din localitate noi am organizat de atâtea ori echipe mobile. Fie am venit și am vaccinat persoanele instituționalizate, fie că am mers la domiciliul persoanelor nedeplasabile, aceste echipe funcționează.
Dar, repet, aceste echipe mobile pleacă din centrele de vaccinare existente în acest moment.
Spot: Deci nu ne adresăm medicului de familie pentru un bătrân despre care știm că este nedeplasabil?
În acest moment, formula cea mai ușor de folosit este aceasta: echipe mobile care pleacă din centrul de vaccinare.
Spot: Privind în perspectivă, care este ținta pe care dorim să o atingem în ceea ce privește vaccinarea, pentru că pare una destul de mobilă? Vrem ca 70% dintre persoanele eligibile să fie vaccinate până în vară sau în toamnă sau când? Care ar fi obiectivul principal pe care îl urmărim, care să ne dea un pic de liniște?
Ținta către care tindem este mortalitate zero prin Covid-19. De aici mai departe, putem să discutăm.
Bazându-ne pe caracteristicile epidemiologice ale variantelor care circulă în acest moment, vrem să creăm ceea ce se numește imunitate colectivă. (...) Ați văzut că au apărut tulpini mai contagioase, cum e varianta britanică, de exemplu.
Cu cât crește numărul bazal de reproducere, cu atât crește și numărul necesar de persoane de vaccinat. De aceea, este dificil de estimat în acest moment o astfel de țintă. În funcție de caracteristicile variantelor care vor fi în circulație la un moment dat, va trebui să asigurăm acel nivel de imunitate colectivă, care poate să fie diferit anul acesta față de anul viitor, să zicem (...).