Mesajul lui Biden pentru Erdogan

Razvan Munteanu
consultant, analist politic
Razvan Munteanu este directorul think tank-ului Chamber for Excellence in International Affairs, si autorul mai multor articole si carti de specialitate, fiind totodata colaboratorul unor publicatii media internationale si nationale.

Ankara a privit cu mare atenție alegerile prezidențiale din SUA pentru ca mai apoi Recep Tayyp Erdogan să aștepte telefonul venit din partea omologului de la Casa Albă, de altfel al patrulea președinte aflat în Biroul Oval de când Erdogan a preluat puterea în Turcia.

Deși axa Washington - Ankara a oscilat în toată această perioadă, ea nu a ieșit  din cadrul politic cunoscut. Spre exemplu, Turcia refuza să sprijine intervenția SUA în Irak din 2003, însă opt ani mai târziu Condoleezza Rice vorbea despre modelul politic turc care putea fi implementat în Orientul Mijlociu odată cu Primăvara Arabă, pentru ca  în 2013, odată cu protestele Gezi, criticile americanilor să crească la adresa partenerilor turci.

2021 vine cu discounturi de până la 50% la principalele categorii de produse și servicii de care afacerea ta are nevoie. Obține oferta AICI!

De la Donald Trump se aștepta, fără reușită,  extrădarea clericului Fetullah Gulen și sprijinirea intereselor Turciei în Siria, însă chiar și pivotarea Turciei către Rusia și achiziționarea sistemului S-400 nu au constituit un șoc în relația bilaterală, relație pe care Erdogan obișnuia să o clădească încă din primele zile ale preluării mandatului președintelui SUA.

Acum, mai mult ca oricând,  presa americană îl portretizează pe Erdogan ca un dictator care pune în pericol interesele SUA în regiune, aici nefiind vorba doar de relația acestuia cu Federația Rusă, ci și de sprijinul acordat unor grupări apropiate de ideologia Frăției Musulmane, printre care și Hamas.

Mai mult, încercările diplomației turce de a reconstrui relația cu Israelul s-au lovit de un zid, cel puțin deocamdată, la Tel Aviv.

Acum, telefonul de la Casa Albă a întârziat trei luni, iar atunci când a fost dat, președintele Biden l-a informat pe Erdogan că urmează să recunoască genocidul armean, lucru pe care l-a și făcut în perioada imediat următoare.

Șocul a fost produs, iar resetarea relației este departe, arătând că mesajul Washingtonului nu va mai fi ambivalent, urmând foarte probabil ca în perioada următoare criticile SUA la adresa democrației și statului de drept din Turcia să crească în intensitate.

În tot acest context, Erdogan se confruntă cu o serie de probleme interne cauzate în principal de pandemie și scăderea economiei naționale, lucru care se reflectă inclusiv în sondajele de opinie, iar creșterea presiunii SUA va ajuta și mai mult la consolidarea opoziției politice.

Sigur, pentru Erdogan și partidul său AKP principalul bazin electoral este dat de tigrii anatolieni, clasă de mijloc dezvoltată în ultimile două decenii, care prin conservatorismul său este mult mai puțin influențată de narativele privind apărarea democrației, dar dependentă de relația Turciei cu Vestul, acolo unde merg peste 60% din exporturile țării.

Nu în ultimul rând, înainte de a dialoga cu Erdogan, președintele Biden a discutat cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis, dând semnalul că Statele Unite vor consolida axa SUA-Grecia-Israel în estul Mediteranei, în detrimentul intereselor Turciei, implicit în ceea ce privește dinamicile din Libia.

Evident, acest lucru nu exclude conștientizarea importanței strategice pe care Turcia o are pentru SUA și NATO, dar comparând modul de raportare dintre Erdogan și Putin, cu cel dintre liderul turc și Occident, SUA au înțeles că Ankara este mult mai cooperantă atunci când partenerul său de dialog recurge la coerciție.

Pe acest fond, cel mai important mesaj transmis de Casa Albă este că, pentru prima dată în istorie, la nivel politic, Turcia are mai mare nevoie de America și nu viceversa.


Te invităm și pe pagina noastră de Facebook, unde vei găsi multe lucruri interesante, în plus față de site. Îți mulțumim că ne citești!