Pe site-ul Ministerului Finanțelor a apărut un nou proiect de ordonanță de urgență, de data aceasta de modificare a Codului de procedură fiscală, proiect în care – printre altele – găsim o nouă emanație girată de dl. ministru Boloș: „numărul de identificare fiscală (NID)”.
Ce mai e și ăsta?
Citim:
- Orice persoană fizică care deține CNP (adică noi, toți cetățenii români) poate solicita ANAF alocarea unui NID, atribuit în scop fiscal, care să fie utilizat la interacțiunea persoanei fizice cu sistemele digitale (adică la cumpărăturile on-line) în care se solicită identificarea sa prin CNP.
- Sistemele digitale, structura NID, procedurile pentru solicitare, atribuire și anulare se aprobă prin OPANAF.
La prima lectură înțeleg că pot – fără să fiu însă obligat – să cer ANAF-ului (în condițiile OPANAF, diavolul e mereu în detalii!) să-mi dea NID, dacă nu vreau să dau CNP când cumpăr ceva on-line că, deh!, CNP-ul e o dată cu caracter personal importantă, iar GDPR îmi protejează datele.
Numai că:
- Nicio platformă de vânzări online din România (și nici de afară) nu cere CNP, că nu permite GDPR-ul…
- NID-ul este și el o informație cu caracter personal (că mă identifică în mod unic atât în fața ANAF, cât și a comercianților), deci nu e nicio diferență față de CNP din punctul de vedere al GDPR…
Și atunci, de ce?
Căutăm în nota de fundamentare și citim:
„O persoană fizică ce datorează impozit pe venit și contribuții sociale se identifică (n.n. în relația cu ANAF) prin CNP.”
Nimic nou, o generalitate. Continuăm să citim:
„Însă există situații în care, deși persoana fizică în calitatea sa de consumator nu este persoană impozabilă (n.n. - deci nu ar trebui să se identifice în relația cu ANAF), trebuie să i se emită facturi prin intermediul RO E-Factura.”
Avem primul indiciu despre ce a dorit autorul… Continuăm să citim :
„Pentru transmiterea în SPV a facturilor emise către aceste persoane fizice (RO E-Factura B2C) este necesar să fie înscris CNP al consumatorului persoană fizică, o informație personală foarte sensibilă care, nefiind prelucrată în condiții de securitate stricte, dezvăluirea ei poate duce la multe infracțiuni”.
HOPAA!!!
Cine spune că este necesar să fie înscris CNP-ul?
Citim, la alin. (2) al art. 10 indice 1 din recenta OUG nr. 69/21 iunie 2024: „Livrările de bunuri/prestările de servicii către o persoană fizică care se identifică în relația cu furnizorul prin CNP se consideră efectuate în relația B2C”.
Cum adică? În iunie, dl. ministru Boloș propune și guvernul aprobă o OUG prin care obligă la preluarea CNP-ului pe factură și, în iulie, vine ministrul și ne spune că prevederea asta ne expune să fim victima unor infracțiuni, precum furtul de identitate??
Exact așa! Ne-am lămurit care e cauza acestei inepții… De ce zic ca e inepție ? Pentru ca NID-ul e tot un identificator unic al persoanei fizice, singura diferență față de CNP fiind că va conține alte caractere alfa-numerice.
De ce vrea însă ANAF să primească facturile emise în B2C? Citește articolul integral pe Curs de guvernare