Guvernul francez a anunţat că va pune deoparte 200 de milioane de euro pentru a finanţa distrugerea producţiei excedentare de vin, în încercarea de a sprijini producătorii aflaţi în dificultate şi de a susţine preţurile.
Mai multe regiuni importante producătoare de vin din Franţa, în special zona Bordeaux, se confruntă cu dificultăţi din cauza unei combinaţii de factori, printre care se numără schimbările în obiceiurile de consum, criza costului vieţii şi efectele Covid-19.
Scăderea cererii de vin a dus la o supraproducţie, la o scădere bruscă a preţurilor şi la dificultăţi financiare majore pentru unu din trei producători de vin din regiunea Bordeaux, potrivit asociaţiei locale a agricultorilor.
Un fond iniţial al UE de 160 de milioane de euro pentru distrugerea vinului a fost suplimentat la 200 de milioane de euro de către guvernul francez, a declarat vineri ministrul Agriculturii, Marc Fesneau.
Banii sunt „destinaţi să oprească prăbuşirea preţurilor şi pentru ca producătorii de vinuri să poată găsi din nou surse de venit", dar ministrul a subliniat că industria trebuie „să privească spre viitor, să se gândească la schimbările obiceiurilor în rândul consumatorilor şi să se adapteze".
Regiunea sud-vestică Languedoc, cea mai mare zonă viticolă a ţării, cunoscută pentru vinurile sale roşii, a fost puternic afectată de scăderea cererii de vin.
Alcoolul din vinul distrus poate fi vândut companiilor pentru a fi utilizat în produse nealimentare, cum ar fi dezinfectantul pentru mâini, produsele de curăţare şi parfumuri.
„Producem prea mult, iar preţul de vânzare este sub preţul de producţie, aşa că pierdem bani", a explicat Jean-Philippe Granier, de la asociaţia producătorilor de vin din Languedoc.
În iunie, Ministerul Agriculturii a anunţat, de asemenea, un fond de 57 de milioane de euro pentru a finanţa scoaterea viţei-de-vie de pe aproximativ 9.500 de hectare în regiunea Bordeaux, în timp ce alte fonduri publice sunt disponibile pentru a încuraja cultivatorii de struguri să se orienteze către alte produse, cum ar fi măslinele.
Ultima dată, Europa a suferit de pe urma unei supraproducţii de vin la mijlocul anilor 2000, ceea ce a obligat UE să îşi reformeze politica agricolă pentru a reduce producţia masivă de vin care era stimulată de propriile subvenţii.
Potrivit cifrelor UE, cele 27 de state membre cheltuiesc încă 1,06 miliarde de euro anual pentru acest sector.
Pe lângă tendinţa pe termen lung a consumatorilor de a se orienta către bere şi alte băuturi, industria a fost grav afectată de pandemia Covid, care a dus la închiderea restaurantelor şi barurilor din întreaga lume, ceea ce a dus la o scădere drastică a vânzărilor.
Creşterile recente ale preţurilor la alimente şi combustibili, legate de creşterea vertiginoasă a preţurilor energiei la nivel mondial şi de invazia rusă în Ucraina, au determinat, de asemenea, cumpărătorii să îşi reducă cheltuielile pentru bunuri neesenţiale, cum ar fi vinul.