Pieţele bursiere europene au închis vineri cu pierderi semnificative, de aproximativ 5%, investitorii fiind în continuare afectaţi de amploarea tarifelor vamale impuse de SUA în această săptămână şi de tarifele de retorsiune anunţate de China. De asemenea, prețurile petrolului s-au prăbușit.
Indicele pan-european Stoxx 600 a închis în scădere cu 5%, marcând cea mai mare pierdere săptămânală din acest an, cu un recul de 8,3% faţă de săptămâna anterioară, relatează CNBC.
Sectorul bancar a pierdut 8,5%, după o scădere de 5,53% înregistrată joi. Băncile sunt considerate vulnerabile în faţa unei încetiniri economice sau a unei recesiuni, tot mai posibile atât pentru economia SUA, cât şi pentru cea globală. Strategii de la Bank of America au declarat vineri că sectorul bancar este ”printre cele mai puţin pregătite pentru turbulenţele macroeconomice globale”.
China, vizată de tarife vamale cumulate de 54% din partea SUA, a anunţat vineri că va răspunde cu un tarif de 34% aplicat tuturor bunurilor importate din SUA, începând cu data de 10 aprilie.
În replică, preşedintele american Donald Trump a declarat pe Truth Social: ”CHINA A JUCAT GREŞIT, AU INTRAT ÎN PANICĂ – ESTE SINGURUL LUCRU PE CARE NU ŞI-L POT PERMITE!”
Indicele Stoxx 600 pierduse deja 2,57% joi, în contextul temerilor legate de un posibil război comercial global şi riscul tot mai real al unei recesiuni în SUA.
Printre cele mai afectate sectoare s-a numărat cel al retailului de lux, indicele Stoxx Luxury 10 înregistrând o scădere de 5,2%, consemnând cea mai proastă sesiune din ultimii patru ani. Acţiunile giganţilor din transportul maritim Maersk şi Hapag-Lloyd, indicatori ai sănătăţii economiei globale, au scăzut cu peste 9%.
Tarifele impuse de SUA afectează în special economiile emergente din Asia, dependente de exporturi, în special de textile şi bunuri de consum. Noile tarife de 25% aplicate vehiculelor importate în SUA au intrat şi ele în vigoare în această săptămână, alături de cele pentru oţel şi aluminiu.
Euro s-a apreciat puternic faţă de dolarul american în urma acestor evenimente, atingând un maxim al ultimelor şase luni, deşi a încheiat vineri în stagnare.
Economiştii încă evaluează amploarea impactului, care va depinde de durata aplicării acestor tarife şi de reacţia altor state.
Uniunea Europeană a anunţat joi că pregăteşte măsuri de retorsiune împotriva SUA dacă negocierile vor eşua.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a îndemnat companiile franceze să amâne investiţiile planificate în SUA, iar ministrul german al Economiei, Robert Habeck, a declarat că Trump ”va ceda sub presiune” dacă Europa va acţiona unitar.
UE a fost vizată de tarife de 20%, Regatul Unit de 10%, Norvegia de 15%, iar Elveţia de 31%.
Analiştii de la Goldman Sachs au revizuit în scădere prognoza de creştere economică a Regatului Unit de la 0,8% la 0,7%, din cauza tarifelor mai mari decât se anticipa. Banca a redus şi estimările de creştere pentru Elveţia, Suedia şi Norvegia.
Deşi iniţial Casa Albă a susţinut că tarifele globale nu sunt o tactică de negociere, Trump a declarat acum că este deschis la un acord comercial.
Piaţa bursieră americană a fost chiar mai afectată: joi a fost cea mai proastă zi din 2020 încoace pentru toţi cei trei indici majori. Dow Jones şi S&P 500 au scăzut cu aproximativ 4%, iar indicele Nasdaq Composite, axat pe tehnologie, a pierdut aproape 6%.
Pieţele din Asia-Pacific au scăzut şi ele vineri, bursa japoneză fiind printre cele mai afectate. În SUA, declinul a continuat: Dow Jones a deschis în scădere cu 1.024 de puncte, echivalentul a 2,5%.
La închiderea provizorie, indicele Stoxx 600 a scăzut cu 5%, FTSE 100 al Marii Britanii a pierdut aproape 5%, DAX al Germaniei a scăzut cu 4,7%, iar CAC 40 al Franţei cu 4,3%.
Preţurile petrolului s-au prăbuşit
Și preţurile petrolului s-au prăbuşit vineri cu aproape 8%, atingând cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani, pe fondul escaladării grave a războiului comercial global, după ce China a anunţat tarife suplimentare de 34% asupra tuturor bunurilor importate din SUA, transmite Reuters.
Contractele futures pentru petrolul Brent au scăzut cu 5,55 dolari (7,9%), până la 64,59 dolari/baril, în timp ce preţul petrolului WTI (West Texas Intermediate), de referinţă pe piaţa americană, a pierdut 5,87 dolari (8,8%), ajungând la 61,04 dolari/baril. În timpul sesiunii, ambele au atins minime de 64,15 dolari şi respectiv 60,81 dolari/baril, cele mai reduse niveluri din 2021.
Ambii indicatori de referinţă se îndreaptă spre cele mai mari pierderi săptămânale (în procente) din ultimii doi ani.
”Testul real va fi dacă aceste tarife reciproce vor persista şi vor lovi cererea globală de petrol – ceea ce pieţele par acum să anticipeze – sau dacă este doar o tactică de negociere de tip fum şi oglinzi din partea echipei Trump. Un lucru e sigur: incertitudinea va continua să apese asupra preţurilor petrolului în următoarele sesiuni,” a declarat Dennis Kissler, vicepreşedinte senior la BOK Financial.
JP Morgan a majorat la 60% probabilitatea ca economia globală să intre în recesiune până la finalul anului, de la 40% anterior.
Presiunea asupra preţurilor a fost amplificată de decizia OPEC+ de a accelera planurile de creştere a producţiei. Organizaţia a anunţat că va aduce pe piaţă 411.000 barili/zi în mai, comparativ cu planul anterior de 135.000 barili/zi.
Importurile de petrol, gaze şi produse rafinate au fost exceptate de la noile tarife impuse de Trump, însă politicile sale riscă să alimenteze inflaţia, să încetinească creşterea economică şi să intensifice disputele comerciale, aspecte care trag în jos preţul petrolului.