La nivel mondial, în perioada următoare, urmează niște provocări destul de mari, precum cele puse de inteligența artificială. Ce se schimbă, care sunt consecințele economice și sociale și cum va face față România? „Se poate ca, peste patru-cinci ani, dacă mai facem vreo conferință la București, să vedem că trăim într-o altă lume”, spune, într-un interviu pentru spotmedia.ro, economistul Cristian Mureșan, specializat în inteligență economică la Paris.
„Asistăm, sub ochii noștri, la o revoluție industrială fără precedent. Încerc să-mi măsor cuvintele, însă, săptămânal, zilnic, în vortexul economiei mondiale în care meseria mea m-a împins, există avansuri sau perturbări spectaculoase ale felului în care ne organizăm și felului nou în care lucrurile se produc.
Se poate ca, peste patru-cinci ani, dacă mai facem vreo conferință la București, să vedem că trăim într-o cu totul altă lume”, spune Cristian Mureșan.
El atrage atenția asupra unui aspect critic: Digitalizarea are consecințe politice și economice sub ochii noștri pentru că, în loc să trăim solidar într-o comunitate fizică, trăim în comunități virtuale în care oamenii nu mai vorbesc unul cu celălalt și răspund unor stimuli extrem de diferiți, de multe ori antagonici.
„Există două aspecte care ar trebui subliniate aici.
Digitalizarea galopantă la ieșirea din COVID, faptul că foarte multe meserii, pentru a supraviețui, au trebuit să basculeze de azi pe mâine în digital, au dat apă la moară lumii tehnologice, lumii tehnice, a ceea ce numim Big Tech/GAFAM, acești mastodonți din America de Nord în special, care au propus bunuri și servicii și au atras talente în așa fel încât nu s-a mai revenit din acea lume digitală.
O numesc digitală și nu virtuală, dintr-un motiv foarte simplu. Dacă analizăm fiecare numărul de ore pe zi pe care le petrecem în spațiul digital, în rețelele de socializare, dar și prin orele petrecute la birou, prin schimburile pe care le avem la telefon sau în fața ecranului, petrecem mult mai mult timp în acest spațiu decât în spațiul fizic.
Există inclusiv indivizi, numiți „zombie” astăzi și în Australia există deja semne de avertizare pe stradă, atât auditive cât și vizuale, pentru că acești tipi trec strada și corpul lor biologic este acolo, însă mintea nu, ea este conectată la telefonul în care fac alte lucruri.
Această digitalizare, această proiectare a individului în spațiul digital are consecințe politice și economice sub ochii noștri. Pentru simplul motiv că, în loc de a trăi în comunitatea fizică, în jurul unui oraș sau al unei țări în care, istoricește, s-au alcătuit coerența și solidaritatea, trăim în comunități virtuale în care pur și simplu oamenii nu mai vorbesc unul cu celălalt și răspund unor stimuli extrem de diferiți, de multe ori antagonici.
În alte cuvinte, mă înțeleg mult mai bine cu un individ care gândește ca mine și are aceleași principii sau aceeași agendă decât cu vecinul de bloc cu care nu mă mai întâlnesc”, explică Cristian Mureșan.
El spune că această digitalizare este mult mai largă decât inteligența artificială.
„Inteligența artificială este un domeniu care creează sub ochii noștri, zilnic, pusee de productivitate absolut spectaculoase și fără precedent.
Ceea ce vă lua o săptămână sau o lună să faceți toate activitățile în care aveați nevoie de patru-cinci indivizi pentru a vă organiza un voiaj sau alte elemente de logistică, toate acestea se petrec acum instantaneu.
Bill Gates mi-a spus la o conferință la Houston în primăvara asta că vom avea toți un valet de cameră digital, adică vom sfârși toți prin a avea un asistent digital care se va ocupa de noi, de dimineața până seara, în toate aceste probleme logistice.
Întrebarea mea a fost: bun și nu o să ne plictisim? Ce facem, ce face ființa umană în situația asta? Mi-a răspuns că poate ne vom regăsi umanitatea în felul ăsta, în momentul în care vom fi debarasați de toate acele probleme”, povestește Cristian Mureșan.
Problema Europei: Suntem spectatori la aceste idei
În toate aceste transformări radicale prin care trece lumea, Europa are un retard, crede Mureșan.
„Marea problemă a Europei este că suntem spectatori la aceste idei, la această inovație care generează productivitate, care generează avuție, în fond, bogăție și care pleacă în principal din Statele Unite și din ce în ce mai mult din Asia. Europa e spectator, Europa s-a specializat pe partea de legislație, care cert este și ea necesară. (...)
Este și asta absolut necesar (prima lege care reglementează inteligența artificială n.r.). Poate că noi suntem, dacă vreți, în satul ăsta mondial, bătrânul înțelept care nu lasă copiii să dea foc la casă.
Dar nu e suficient, pentru că asta nu se traduce automat în bogăție. Dacă urmăriți curbele de avuție din Statele Unite și din Europa din ultimii 10 ani, noi sărăcim abrupt, puternic față de americani.
Averea, productivitatea și câștigul care ies din aceste inovații tehnologice, care pleacă pe bandă rulantă din Statele Unite, sunt explicația majoră. Aici Europa trebuie să se trezească.
Avem un embrion de buget european, această cooperare de miliarde de euro care se vor revărsa peste țări în următorul ciclu de buget european. Însă ecosistemul: universitățile, mediul financiar-bancar, inițiativa privată, adică formula câștigătoare în toate domeniile, cam lipsesc. Ar trebui un bobârnac nu doar în România, ci și în Europa, în ce privește aceste inițiative private”, conchide Cristian Mureșan.
Citește integral interviul acordat spotmedia.ro: România, în unul dintre cele mai bune momente ale ei. Cele două motive pentru care banii din statistici nu ajung la oameni.
Cristian Mureșan va conferenția, duminică, la Ateneul Român, în cadrul Conferințelor Humanitas Despre lumea în care trăim.
Cristian Mureșan activează în prezent în cadrul unui cabinet de inteligență economică din capitala Franței. Timișorean stabilit la Paris din 2004, a absolvit Școala Politehnică, Science Politiques și École des Mines de Paris. A participat la elaborarea și punerea în practică a strategiilor manageriale pentru numeroase societăți din SUA și Europa Occidentală. A colaborat, mai apoi, în peste 80 de țări, cu cele mai importante instituții guvernamentale și entități private în proiecte din domeniul energiei. În privat, este implicat în laboratoare de idei care promovează liberalismul și integrarea europeană.