Piața neagră a țigărilor a ajuns în iulie 2026 la 13,9% din consumul total, cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani, iar România pierde anual circa 2,5 miliarde de lei din cauza contrabandei, spune Ileana Negulescu, director pentru afaceri externe al Ariei Europa de Sud-Est, BAT, într-un interviu pentru SpotMedia.ro. Fenomenul afectează inclusiv Bucureștiul, unde ponderea țigărilor ilicite a urcat la 17,5%, iar rețelele își adaptează rutele și dezvoltă producția ilegală în România.
De ce capturile nu spun singure cât de eficientă este combaterea contrabandei? Ce alimentează piața neagră și ce măsuri ar putea reduce fenomenul? Sunt doar câteva dintre temele discutate în interviu.
Piața neagră crește iar bugetul pierde miliarde de lei
Cum arată astăzi contrabanda cu tutun în România și de ce ar trebui privită ca o problemă publică, nu doar ca o problemă a industriei?
Contrabanda arată cu siguranță diferit, în funcție de cine răspunde la această întrebare: pentru autorități, este o problemă reală care evoluează permanent și care înseamnă bani pierduți la bugetul statului și comunități dominate de insecuritate.
Pentru consumatori este o alternativă mai ieftină la produsele comercializate legal, fără însă a conștientiza că aceste produse nu respectă standardele de producție legale.
Pentru industria legitimă, contrabanda rămâne concurentul nelegitim, fără scrupule și fără principii, care nu plătește taxe, nu verifică buletine și care ignoră standardele de calitate.
În final, pentru rețelele de crimă organizată, rămâne una dintre cele mai profitabile oportunități de a produce bani.
România pierde anual circa 2,5 miliarde de lei la bugetul de stat din cauza contrabandei cu țigări, într-un context economic marcat de presiuni financiare considerabile pentru veniturile publice și pentru mediul privat.
În iulie 2026, piața neagră a crescut cu 3,4 p.p., până la aproape 14% din totalul consumului, comparativ cu 10,5% în mai, conform companiei de cercetare Novel. Este cel mai mare nivel al pieței negre în ultimii cinci ani.
Observăm evoluții importante la nivel regional: procentele din București (17,5%), Sud (19,5%) și Nord-Est (18,8%) confirmă impactul semnificativ al comerțului ilicit inclusiv în zone cu pondere economică ridicată, iar sudul rămâne afectat de produsele introduse din Bulgaria.
Cât pierde România din cauza contrabandei cu tutun și ce înseamnă aceste pierderi într-un moment în care statul are mare nevoie de bani la buget?
România pierde anual circa 500 de milioane de euro din cauza comerțului ilicit cu produse din tutun, bani care, în mod normal, ar ajunge direct la bugetul de stat prin taxe și accize. Conform estimărilor BAT, fiecare punct procentual al pieței ilicite de țigarete înseamnă aproximativ 50 de milioane de euro pierduți pentru bugetul public. La nivelul actual al fenomenului, sunt sume care pot susține investiții importante în infrastructură, digitalizare, transporturi, energie verde sau alte servicii publice esențiale.
Dincolo de impactul asupra veniturilor bugetare, comerțul ilicit generează o problemă economică mai amplă: creează o competiție neloială pentru actorii care își desfășoară activitatea legal și pentru comercianții care vând în mod legal produse cu nicotină, care pierd astfel o parte semnificativă a cifrei de afaceri.
Aceste companii plătesc taxe și impozite, creează locuri de muncă și contribuie prin investiții la dezvoltarea economiei, în timp ce operatorii din zona ilegală evită aceste obligații, dar și respectarea cadrului legal privind standardele de calitate și comerciale. Contrabandistul din piață nu va cere niciodată buletinul unui cumpărător pentru verificarea vârstei legale, nu va oferi bon fiscal, nu va plăti impozit pe venit.
Efectele nu se resimt doar în pierderi pentru finanțele publice, ci și într-o presiune suplimentară asupra economiei legale, iar combaterea comerțului ilicit înseamnă protejarea veniturilor statului, dar și asigurarea unui mediu concurențial echitabil, în care aceleași reguli sunt aplicate tuturor participanților din piață.
Cum trebuie citite cifrele privind capturile de țigarete de contrabandă: ca succes al autorităților sau ca semnal că fenomenul rămâne foarte puternic?
Fiecare acțiune de combatere a traficului ilicit produce efecte concrete: produse care nu mai ajung pe piața neagră, presiune suplimentară asupra grupărilor de criminalitate organizată și o revenire a cererii în zona reglementată a economiei. De aceea, orice astfel de rezultat trebuie privit ca un câștig.
Dacă sunt suficiente sau nu, trebuie să analizăm datele coroborat, nu în izolare. Potrivit datelor StopContrabanda.ro, în primele opt luni ale acestui an au fost capturate circa 116 milioane de țigarete ilicite, cu o valoare de piață de peste 90 de milioane lei.
În același timp, cele mai recente date Novel Research arată că media anuală a pieței ilicite a ajuns la 10,6% în 2025, marcând cea mai amplă creștere anuală înregistrată după 2014, iar în iulie acest an nivelul contrabandei a urcat la 13,9% din consumul total de țigarete.
Cele mai mari capturi la nivelul anului 2025 au fost înregistrate în zonele de frontieră, în special în sudul țării (73,5 milioane de țigarete), nord-est (45,4 milioane) și vest (33,2 milioane), iar la nivel județean, cele mai importante confiscări au avut loc în Constanța, Suceava și Timiș.
Anul 2025 înseamnă și lovituri puternice date rețelelor de contrabandă, precum confiscarea a peste 32 de milioane de țigarete în județul Suceava, în urma destructurării unei grupări infracționale, capturarea unui volum record de 25 de milioane de țigarete în Timiș prin colaborare internațională și descoperirea unei fabrici ilegale de țigarete în zona Sibiu - Șelimbăr, unde au fost confiscate peste 61 de tone de tutun și peste 23 de milioane de țigarete, prejudiciul estimat depășind 180 de milioane de lei.
În martie anul acesta, autoritățile au destructurat o rețea internațională de producție ilegală de țigarete care opera în zona Timișoarei, coordonată de un cetățean ucrainean și formată din aproximativ 20 de persoane. În urma perchezițiilor, au fost confiscate peste 11,2 milioane de țigarete și peste 7,3 tone de tutun vrac, una dintre cele mai importante capturi de acest tip din ultimii ani. Potrivit informațiilor publicate în presă, prejudiciul estimat depășește un milion de euro, cazul evidențiind atât amploarea fenomenului, cât și gradul ridicat de organizare al rețelelor implicate în producția și distribuția ilicită a produselor din tutun.
Un semnal de alarmă important a fost reprezentat și de descoperirea, în Prahova, a unei fabrici ilegale de produse pentru vapat, unde au fost identificate peste 169.000 de dispozitive cu o valoare estimată la aproximativ 16,7 milioane de lei.
Metodele utilizate de contrabandiști sunt tot mai sofisticate, de la disimularea produselor în bunuri de consum și truse de scule până la ascunderea acestora în compartimente tehnice ale navelor comerciale sau în spații special amenajate în autovehicule.
INFOBOX | Contrabanda în cifre
- 13,9% - ponderea pieței negre în consumul total de țigarete în iulie 2026, față de 10,5% în mai.
- 2,5 miliarde de lei - pierderi bugetare anuale din cauza contrabandei cu țigări.
- 116 milioane de țigarete - capturate în primele opt luni din 2026, cu o valoare de piață de peste 90 de milioane de lei.
Surse: date Novel Research și StopContrabanda.ro, estimări BAT.
Rutele contrabandei și comunitățile vulnerabile
Care este harta actuală a contrabandei cu tutun în România?
România continuă să fie atât o piață de destinație, cât și o zonă de tranzit pentru comerțul ilicit cu produse din tutun, principalele presiuni fiind concentrate la frontierele estice și sudice. Datele disponibile și capturile realizate de autorități arată că produsele de contrabandă provin în special din statele vecine din afara Uniunii Europene, unde țigaretele pot fi de până la 3 ori mai ieftine, dar și din piețe regionale care prezintă diferențe semnificative de fiscalitate față de România.
Potrivit datelor recente Novel, cele mai mari creșteri sunt înregistrate în sud-vest, unde piața neagră a ajuns la 17,4%, și în zona București, unde a urcat la 17,5%. Sudul țării are cea mai ridicată pondere a comerțului ilegal, de 19,5%.
În ceea ce privește proveniența produselor identificate pe piața neagră, sursele principale rămân produsele contrafăcute care în mod intenționat sunt inscripționate ca fiind destinate zonelor Duty Free pentru a induce în eroare consumatorii referitor la calitate - 29,7%, și Bulgaria, cu 26,9%.
Observăm o creștere semnificativă a produselor de origine necunoscută și care, ulterior analizelor de laborator de specialitate efectuate de deținătorii drepturilor de marcă, se dovedesc a fi contrafăcute. Acestea depășesc 20% din total, în creștere cu 16,4 puncte procentuale.
Factorii care susțin piața neagră sunt relativ aceiași: diferențe de politică fiscală dintre țări, granița cu state non-UE și capacitatea rețelelor infracționale de a se adapta rapid la măsurile de control și de a-și reloca capacitățile de producție în funcție de oportunitățile de distribuție ulterioară și de evoluțiile din regiune.
În contextul aderării României la spațiul Schengen, natura provocărilor s-a schimbat, componenta de cooperare interinstituțională și schimb de informații devenind mult mai importantă pentru a putea anticipa și contracara rutele noi exploatate de rețelele de contrabandă. Contextul geopolitic din regiune continuă să exercite presiune asupra frontierelor și să influențeze dinamica fluxurilor ilicite.
De ce anumite județe și comunități sunt mai vulnerabile la contrabandă?
Contrabanda nu apare întâmplător, ci se dezvoltă în zone în care există factori de vulnerabilitate, precum comunități din proximitatea graniței unde accesul la produse introduse ilegal în țară poate fi mai facil. Factorii economici și sociali au un rol important: în zone în care oportunitățile de angajare sunt limitate, veniturile sunt reduse, iar economia subterană este prezentă de mult timp, activitățile asociate contrabandei pot fi percepute ca o sursă rapidă de venit suplimentar.
Acesta este motivul pentru care anumite județe aflate în apropierea frontierelor continuă să fie mai expuse fenomenului, pe fondul combinației dintre presiuni economice și acces facil la fluxurile de trafic ilicit.
Pentru că ne-am dorit să mergem mai departe în eforturile noastre de comunicare și de sprijin al societății și al economiei în zonele cu risc ridicat, am înțeles că acest fenomen nu poate fi combătut exclusiv prin măsuri de control și aplicarea legii și am căutat alternative economice reale pentru comunitățile vulnerabile.
În 2025, BAT România și ANOFM au dezvoltat un program pilot de reconversie și calificare profesională în județele Suceava și Dolj, două dintre zonele puternic afectate de contrabandă. Prin acest parteneriat, 108 persoane au obținut calificări acreditate în meserii solicitate pe piața muncii, de la instalatori de panouri fotovoltaice și motostivuitoriști până la infirmieri și operatori de date.
Programul continuă și în prezent și avem în vedere extinderea și în alte zone, iar argumentul este simplu: o opțiune legitimă de dezvoltare profesională și acces la un loc de muncă stabil înseamnă de fapt reducerea unor vulnerabilități care pot alimenta economia subterană. Fiecare alegere a unei profesii legitime și fiecare diplomă oferită în cadrul acestui program înseamnă un pas în direcția corectă pentru aceste comunități.
INFOBOX | Unde are piața neagră cea mai mare pondere
- Sud - 19,5%
- Nord-Est - 18,8%
- București - 17,5%
- Sud-Vest - 17,4%
Ponderea țigărilor ilicite în consumul regional, potrivit datelor Novel.
Ce poate reduce contrabanda și ce înseamnă alegerea consumatorului
Ce ar trebui să facă România, concret, pentru a reduce contrabanda cu tutun?
Putem spune că rezultatele apar când există un efort susținut și integrat de combatere a traficului ilicit, la care dialogul și colaborarea autorităților cu mediul privat poate contribui într-un mod eficient. Un exemplu este noul cadru legal introdus recent de Autoritatea Vamală Română și ANAF pentru transportul ocazional de produse din tutun achiziționate din alte state membre UE.
România devine astfel unul dintre primele state membre care completează criteriile cantitative cu o evaluare bazată și pe intervale de timp, stabilind că un consumator poate introduce în țară maximum 800 de țigarete într-o perioadă de 40 de zile pentru uz personal. Acest mecanism, alături de registrul electronic care va fi introdus pentru monitorizare, oferă autorităților instrumente mai clare pentru a diferenția cumpărăturile legitime de activitățile repetitive care pot indica intenții comerciale ilegale sau implicarea persoanelor respective în comerțul ilicit.
Eficiența noilor reguli depinde și de nivelul de informare a publicului, motiv pentru care BAT, împreună cu Autoritatea Vamală Română și Poliția de Frontieră, derulează în această perioadă o campanie de informare în zonele de frontieră din sudul țării pentru a crește gradul de conștientizare și conformare.
Dacă ar fi să indicăm trei priorități în combaterea contrabandei cu tutun, acestea ar fi consolidarea aplicării noului cadru legislativ și utilizarea eficientă a instrumentelor de monitorizare introduse; intensificarea dialogului și a schimbului de expertiză, pentru menținerea unei abordări cât mai eficiente în combaterea traficului ilicit, inclusiv prin cooperare transfrontalieră și coordonare eficientă a eforturilor autorităților din statele de proveniență și tranzit ale produselor ilicite; menținerea unui cadru fiscal predictibil și proporțional.
Experiența arată că predictibilitatea fiscală este un element esențial în limitarea pieței negre, deoarece reduce stimulentele economice care pot alimenta comerțul ilegal și permite dezvoltarea sustenabilă a pieței legale.
Ce i-ați spune unui consumator care cumpără țigări de contrabandă și spune: „Nu e treaba mea, doar cumpăr mai ieftin”?
Aș spune că pot să înțeleg tentația de a alege produsul mai ieftin, mai ales într-un context economic dificil. Însă costul real al acelui pachet nu se oprește la prețul de achiziție, pentru că fiecare produs de contrabandă cumpărat înseamnă o mână întinsă unei rețele de criminalitate care nu respectă regulile, nu contribuie la bugetul public și pune în pericol siguranța întregii comunități.
Fiecare alegere de consum este, de fapt, un vot pentru tipul de societate în care vrem să trăim. Când alegem piața legală, alegem responsabilitatea, concurența corectă și siguranța comunităților noastre.
Combaterea contrabandei nu este doar responsabilitatea autorităților sau a companiilor, ci și rezultatul deciziilor individuale care, puse cap la cap, pot face diferența între o economie care creează valoare pentru comunități și una care le vulnerabilizează.
„Fiecare alegere de consum este, de fapt, un vot pentru tipul de societate în care vrem să trăim. Când alegem piața legală, alegem responsabilitatea, concurența corectă și siguranța comunităților noastre.”
Ileana Negulescu, director pentru afaceri externe al Ariei Europa de Sud-Est, BAT
Nicușor Dan l-a desemnat premier pe Luca Niculescu: Este persoana care are cele mai mari șanse să întrunească o majoritate (Video)
Grindeanu, după discuția de la Cotroceni: Nominalizarea sunt eu. PSD nu are linii roșii! (Video)
Moment delicat la FCSB, chiar și după aducerea lui Reghecampf: ”Ei doi să plece urgent din club”
Combaterea poluării invizibile din locuințe, din școli și de la locul de muncă
