Profesioniști din domeniul financiar s-au reunit, pe 1 aprilie 2026, la ediția de la Iași a proiectului „CFO Conference”, pentru a analiza transformarea rolului directorului financiar și strategiile prin care acesta poate conduce organizația, într-un mediu economic marcat de volatilitate.
Conferința a inclus două sesiuni de prezentări și un panel moderate de Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark, în cadrul cărora au fost abordate teme precum: transpunerea directivei europene privind transparența salarială și noile obligații de raportare, trecerea de la conformarea reactivă la gestionarea proactivă a riscului fiscal, utilizarea Acordului de Preț în Avans (APA) ca scut împotriva controalelor pe tranzacții intragrup, combaterea măsurilor asigurătorii abuzive, digitalizarea inspecțiilor fiscale prin analiza interconectată a datelor, implementarea tehnologiilor de AI Generativ și Agentic în procesele financiare, importanța unei culturi „data-driven” și a limbajului comun între departamente, precum și adaptabilitatea CFO-ului în contextul unei crize permanente, prin managementul riguros al cash-flow-ului și recrutarea talentelor din noua generație.
PRIMA SESIUNE
Miruna Enache, Partener, EY Romania, a deschis prima sesiune a evenimentului cu o prezentare despre noutățile fiscale din 2026, cu focus pe transparența salarială.
„Este o directivă europeană care are ca scop egalizarea zonei de remunerație între bărbați și femei. De ce a fost nevoie de această directivă? Pentru că, făcând o analiză la nivelul Uniunii Europene, s-a demonstrat că, totuși, nu suntem egali. La muncă egală trebuie să avem o remunerație egală. Această directivă ar trebui transpusă în legislația locală până pe 7 iunie. Ieri (n.r – 31 martie 2026) s-a dat în dezbatere, iar în zece zile ar trebui să rămână. Ar putea să fie publicată chiar mai repede de 7 iunie. Această directivă aduce obligații de raportare în funcție de numărul de angajați, dar nu doar atât. Sunt câteva implicații foarte importante pe care trebuie să le știți: atunci când avem un proces de recrutare și de selecție a candidaților, va trebui să informăm cu privire la nivelul de salarizare. În companiile noastre va trebui să avem o politică de remunerare pe care să o comunicăm către angajați și vor exista rapoarte care, în funcție de numărul de angajați, vor fi trimise către autorități. Ce se întâmplă dacă nu mă conformez? În primul rând, sunt amenzi, dar poate că amenzile nu sperie atât de mult cât este partea de litigii potențiale în ceea ce privește salariații, care primesc niște drepturi suplimentare, se pot informa cu privire la nivelurile salariale existente în companie și au dreptul să ne ceară informații. Vorbim și de inspecții din partea ITM.”
A urmat Mircea Dumitrașcu, Founder & Partner, NOA, care a vorbit despre transformarea inspecției fiscale într-un proces previzibil.
„Succesul nu înseamnă un raport de inspecție fiscală pe zero, ci presupune să știm la ce să ne așteptăm și să putem gestiona riscul pe care îl regăsim în ziua inspecției fiscale. Și am ajuns la un principiu pe care vreau să îl împărtășesc: cu cât sunt mai pregătit, cu atât am mai mult control. Totul pleacă de la mindset: organizare proactivă, responsabilitate, conformitate și pregătire. Și nu cvorbim doar despre mindset-ul departamentului financiar, ci de mindset-ul întregii organizații. La organizare suntem buni când avem timp, dar suntem foarte slabi atunci când business-ul este în agitație. Agitația poate însemna creștere, poate însemna criză economică, poate însemna orice altceva.
Astfel, proactivitatea trebuie implementată într-o organizație, pentru că pierdem cel mai mult timp la interacțiunea interdepartamentală. Responsabilitatea și conformitatea merg mână în mână, pentru că doar responsabil fiind poți să ai o conformare fiscală corectă. Este important să gândesc preventiv - să calculez din timp tot ce ar putea să se întâmple într-o inspecție fiscală. Dacă gândesc că voi avea cândva o inspecție, reușesc să îmi organizez mult mai bine departamentul financiar, documentele. Pregătirea și organizarea țin, evident, de cum directorul financiar sau liderul departamentului financiar reușește să-și ghideze oamenii în direcția aceea, în timp ce răspunsul calm și concis se referă la interacțiunea directă cu inspectorii. Ne putem trezi de foarte multe ori cu întrebări incomode, care sunt puse anume ca să observe dacă există lucruri ascunse sau informații pe care nu vrem să le oferim. Și, atunci, trebuie să analizăm toate informațiile cu calm, să înțelegem exact ceea ce ne întreabă inspectorul fiscal, cât să oferim mai departe toate informațiile”, a explicat el.
A urmat Alina Andrei, Partener, Cabot Transfer Pricing, care a vorbit despre Acordul de Preț în Avans ca instrument de predictibilitate fiscală pentru directorii financiari.
„Acordul de Preț în Avans este un instrument care vă poate securiza tranzacțiile intragrup. Deci, cel puțin parțial, puteți scăpa de inspecția fiscală pentru anumite spețe. Este un acord între autoritatea fiscală și contribuabil, prin care cele două părți stabilesc din dinainte, în avans, prețul la care se va desfășura o tranzacție intragrup. Acest Acord de Preț în Avans vă ajută să demonstrați și deductibilitatea serviciilor, cheltuielile cu serviciile, în cazul unei inspecții fiscale și, dacă aveți cheltuieli de ordinul milioanelor, atunci o eventuală ajustare poate fi semnificativă, iar eliminarea completă a riscului sau diminuarea lui considerabilă poate aduce beneficii pe termen mediu și lung.
Faptul că am un Acord de Preț în Avans pentru un anumit flux intragrup nu înseamnă că nu mai trebuie să pregătesc dosarul prețurilor de transfer; trebuie să îl pregătesc, dar pentru restul tranzacțiilor pentru care nu am un APA. Primul pas este discuția preliminară cu autoritatea fiscală. De ce este important? Pentru că veți vedea exact care este poziția autorității fiscale cu privire la tranzacția intragrup pentru care doriți să solicitați un APA. Veți vedea cum se raportează ei la tranzacție, dacă o consideră ca având un risc sau nu. Acest pas preliminar este foarte important. În prezent, în practică, un APA se emite cam după doi-trei ani de la data depunerii cererii. Așadar, ce se întâmplă dacă depun cererea pe 31 decembrie 2026? Dacă Acordul va veni peste trei ani, atunci acesta se va aplica de la data depunerii cererii. Sunt și societăți care au uitat să facă pasul de monitorizare anuală. Dacă am uitat să depun acest raport, conform legii, APA nu mai este valid. Vă recomand să aveți grijă la aceste aspecte când intrați în acest mecanism. Monitorizarea anuală se face pe toată durata lui de viață.”
În continuare, Luisiana Dobrinescu, Managing Partner, Dobrinescu Dobrev SCA, a vorbit despre măsurile asigurătorii în dreptul fiscal.
„Măsurile asigurătorii, sub forma de poprire și sechestru asigurător pe toate tipurile de bunuri, se aplică doar în cazuri excepționale și doar în situația în care se constată că există pericolul ca debitorul, contribuabilul, să își ascundă ori să-și risipească patrimoniul, periclitând sau îngreunând, în mod considerabil, colectarea. Măsurile asigurătorii sunt un instrument pe care l-am întâlnit foarte mult - există în Codul Fiscal. Ne întâlnim și astăzi cu un val de măsuri asigurătorii, cel puțin pe zona centrală - nu vorbesc doar de București și din partea de Teleorman, ci și în Constanța, Ploiești. Cum vine Antifrauda, la două zile se instituie măsuri asigurătorii.
Ar trebui să reținem că măsurile asiguratorii se iau doar în cazuri excepționale - riscul de sustragere trebuie dovedit, decizia autorității fiscale trebuie motivată, iar aceste măsuri se iau anterior individualizării debitelor fiscale, adică înainte să ai o decizie de impunere. Odată ce ai o decizie de impunere se calculează obligații fiscale prin decizia de impunere. Ai termen de plată, iar dacă nu plătești, intri în procedura de executare. Nu ai nevoie de măsuri asigurătorii. Însă aceste măsuri asigurătorii sunt foarte inoportune, pentru că ele vin după o zi-două de control antifraudă sau de la organul teritorial de control și te blochează luni întregi până când cineva vine într-o inspecție să spună dacă ai ceva de plată sau nu. Organul fiscal, într-o astfel de decizie de măsuri asiguratorii, motivează decizia prin eficientizarea procedurilor de recuperare a debitelor pe care contribuabilii le înregistrează la bugetul de stat.”
Ana-Maria Iordache, Partener, D&B David si Baias, a prezentat strategiile de de-risking financiar pentru inspecțiile fiscale în 2026.
„Ca să înțelegem viitorul, trebuie să ne uităm în trecut. Ne-am dorit digitalizare și am primit-o. Am trecut printr-o etapă în care inspecțiile fiscale erau mai degrabă manuale: venea inspectorul, ne cerea foarte multe documente, majoritatea în format hârtie, le prezentam. Aveam o perioadă îndelungată de timp să le prezentăm, să gândim strategia imediat după ce inspectorul era invitat la noi în sală și începea să se uite pe anumite documente. De cele mai multe ori, analiza se realiza speță cu speță. Identificam o tranzacție în mod individual, o analizam, dădeam documente justificative și explicam care este substanța economică a acelei tranzacții.
Astăzi suntem într-o etapă de tranziție, dar vedem deja primele semne ale inspecțiilor fiscale din viitorul probabil apropiat. Vedem că datele noastre nu mai sunt analizate una câte una; sunt analizate mai degrabă interconectat, ca un puzzle. Vom vedea mai puține controale exploratorii și mai mult focus pe zone clar identificate, pe tranzacții clar identificate din datele pe care dumneavoastră le transmiteți autorității fiscale. Va fi mai mult accent pe substanță și nu pe formă, iar concluzia ar fi că trebuie să ne uităm la ce informații transmitem exact în această manieră.
CFO-ul nu mai gestionează un eveniment punctual; inspecția fiscală nu mai este un eveniment punctual. Nu mai e un proces în care vine autoritatea, ne pregătim, rezolvăm problema și pleacă cu o impunere sau fără. Este mai degrabă un proces continuu de risc. Prin urmare, departamentele financiare nu mai sunt un owner al conformării. Nu mai trebuie doar să ne asigurăm că ne conformăm, depunem declarațiile și rezolvăm noi când vine controlul, ci mai degrabă devenim owner al riscului fiscal. Acesta va trebui abordat de la primul moment al derulării tranzacției sau chiar înainte de acest moment, în momentul în care pregătiți și stabiliți tratamentul fiscal aferent acelei tranzacții pe care urmează să o derulați. Din această perspectivă, deciziile pe care trebuie să le luați sunt mai degrabă decizii de business”, a explicat ea.
A DOUA SESIUNE
Victoria Dobre, Senior Tax Manager, Deloitte Romania, a deschis a doua sesiune vorbind despre ecosistemul raportărilor digitale fiscale.
„Modalitatea de raportare tradițională este, în principiu, văzută ca o realitate reactivă. Observăm, la nivelul Uniunii Europene, o extindere și o tranziție spre o raportare digitală. România a mers în această direcție încă de acum câțiva ani și a luat această decizie pentru că se afla într-o situație care era fără cale de întoarcere. România este țara cu decalajul de TVA cel mai mare din Uniunea Europeană, avea o lipsă de vizibilitate a datelor transmise. Practica ne-a arătat că erau destul de costisitoare pentru autorități, datele fiind fragmentate la nivelul tuturor instituțiilor. Practic, în 2021 s-a luat decizia de a merge pe o digitalizare accelerată și de a ne îndrepta cât mai mult spre un model de raportare în timp real.
Discutăm despre extragerea datelor din ERP, punerea lor pe o formă standardizată solicitată de ANAF și urmarea unor validări tehnice. Acestea se transmit către autoritățile fiscale. Ce ne lipsește și unde mai avem de lucru? Ca să ajungem la acest model, mai avem de lucru la partea de feedback instant. În momentul de față, autoritățile fiscale nu vin cu acest feedback instant. În cadrul RO e-Factura doar validează din punct de vedere tehnic informațiile transmise în sistem și, mai departe, autoritățile le analizează în zile, săptămâni, luni, ajungând la notificările de conformare. Ce consider relevant de punctat este că datele există, pot fi analizate, pot fi consultate. Există sisteme, există oameni pregătiți, avem fonduri care susțin partea de dezvoltare și nu înseamnă că, dacă pentru acest moment ele sunt alocate, nu pot fi analizate și nu pot ridica întrebări la nivelul autorităților fiscale.”
Au urmat reprezentanții KPMG Romania, Inga Ţîgai, Tax Partner, CEE Head of Tax & Legal Technology, și Ionuț Măstăcăneanu, Partener Asociat, Consultanță fiscală, care au discutat despre fiscalitatea augumentată prin AI, de la e-Factura și prețurile de transfer la impozitul pe profit și facilitățile de cercetare și dezvoltare.
„Când vorbim despre Generative AI, acesta este un model de limbaj amplu și care are nevoie de un om să îl supravegheze, să-i dea o instrucțiune și să verifice rezultatul. Când vorbim despre Agentic AI, vorbim de niște skill-uri pe care le punem peste un model de AI, pe care singur și le guvernează și face toate task-urile, fără a mai fi nevoie ca un om să mai intervină în oricare dintre respectivele procese. Este încă necesar să existe acest live AI, pentru că, din punctul meu de vedere, omul încă trebuie să fie parte din proces, mai ales atunci când vorbim despre două lucruri. O dată, nu toată echipa, nu toată compania este la nivelul în care să accepte, din perspectiva riscului, implementarea unui proces end-to-end de Agentic AI. Deci trebuie să ai, la nivel de organizație o strategie, o idee foarte bine pusă la punct. Dincolo de partea asta de guvernanță, de risk analysis, mai vorbim și maturitatea modelului – avem nevoie de un model antrenat, care să parcurgă niște etape așa cum o face și un om”, a spus Inga Țîgai.
„Dacă ne uităm la impozitul pe profit, o să încep cu ce nu face AI-ul deocamdată sau cu ce nu folosim. Nu facem un calcul cap-coadă cu AI, dar au fost mereu discuții legate de utilizarea și analiza acestor informații istorice. De exemplu, evoluția ratei efective de impozitare, influențele pe care le am de la o perioadă la alta în impozitul pe profit pe care îl plătesc. De exemplu, dacă ne uităm la impozitul pe care îl plătim în acest an, aici am implementat cu destul de mult succes personas specializate în AI. Ele ne ajută, în primul rând, în comunicarea cu clienții, dar le puteți utiliza și pentru comunicarea internă sau cu head office-ul, cu grupul, care să genereze, de exemplu, statistici foarte utile pe elemente din calcul de impozit pe profit”, a explicat Ionuț Măstăcăneanu.
Claudia Neculau, Finance Manager, BMT Aerospace Romania, a participat la o discuție 1-to-1 cu Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark, subliniind necesitatea unei culturi organizaționale ce are la bază datele și colaborarea.
„O cultură care este data-driven trebuie, în primul rând, să plece de la o infrastructură care permite acces la date curate, integrate și standardizate. Fără asta, din perspectiva mea practică de finance manager, restul discuțiilor sunt doar teorie. Dacă datele noastre nu sunt curățate înainte și nu trecem frecvent prin exerciții de master data cleaning, orice încercare de a utiliza inteligența artificială va fi dificilă. Este foarte important este ca organizațiile să folosească «one single source of truth». Dacă organizațiile folosesc sisteme multiple, neintegrate care, teoretic, răspund la aceeași întrebare, apare o problemă semnificativă. Atunci, pentru viitor, organizațiile trebuie să se pregătească și să își creeze arhitectura modernă de date astfel încât totul să fie sistematizat într-un proces, într-un merge în care putem reacționa în timp real. Este vorba și de crearea unei echipe de leadership care folosește datele ca limbaj comun, nu doar ca raport. Financiarul nu mai lucrează independent. Financiarul lucrează împreună cu supply chain-ul, împreună cu echipa de sales, împreună cu GM-ul și împreună cu CFO-ul și întregul board. În momentul în care strategia este făcută și toți folosim același limbaj, când înțelegem același lucru și vedem aceleași date, nu mai există disociere între date. Este ușor ca, în timp, acest limbaj să creeze transparență și, apoi, posibilitatea de decizii reale și rapide”, a explicat ea.
Ultima parte a evenimentului a fost dedicată unui panel la care au participat: Delia Lăzărean (Grup Arcadia Spitale și Centre medicale), Emanuel Gutan (Ecolab), Teodor Dumitrescu (Tenneco) și Ovidiu Bucătaru.
Adaptabilitatea devine trăsătura esențială pentru un director financiar, în contextul actual, au fost de acord invitații din panel. În acest context, Delia Lăzărean, CFO, Grup Arcadia Spitale și Centre medicale, a precizat: „Pesimismul reprezintă, în prezent, un lux pe care un director financiar nu și-l mai permite. Dispunem de un set extins de instrumente și operăm pe multiple scenarii, ceea ce ne obligă să nu mai privim viitorul prin prisma speranțelor, ci să îl planificăm riguros. Abordarea noastră este una bazată pe scenarii dinamice și pe instrumente care permit reacții rapide la schimbările de context.
În actualul mediu economic, managementul cash-ului devine esențial. Nu mai este suficient să gândim în termeni trimestriali sau lunari, așa cum procedam anterior, ci este necesar să monitorizăm săptămânal, cu rigurozitate, indicatorii relevanți și să adaptăm viteza deciziilor la dinamica pieței. Fluxul de numerar al unei companii are un caracter inerent volatil, înregistrând variații atât pozitive, cât și negative, ceea ce impune o monitorizare constantă și disciplinată a conversiei profitului în lichidități. Totodată, este esențial să continuăm investițiile în automatizare și digitalizare, astfel încât, odată cu reluarea creșterii pieței, să beneficiem de sisteme optimizate și să putem susține o creștere accelerată.”
La rândul său, Emanuel Gutan, Country Manager, CEE South (RO, MD, BG, SRB), Ecolab, Finance Manager, CEE Central & South (AT, CZ, SK, HU, SI, HR, RO, MD, BG, SRB), Ecolab, a precizat: „Modul în care conducem business-ul este acela în care considerăm normalitatea ca fiind o criză permanentă. Zonele sau perioadele de boom economic, când avem creștere în piață și condiții financiare foarte bune pentru toată lumea, au început să devină din ce în ce mai rare. Astfel, suntem în permanență concentrați pe managementul de criză și pe gestionarea situațiilor cu incertitudini mari. Asta înseamnă, pe de o parte, un forecast, o planificare foarte, foarte adaptabilă. În sensul că nu mai facem un buget, ci avem o direcție clară, o viziune, un plan pe care îl ținem, dar există o flexibilitate fantastică în ceea ce înseamnă producție, administrativ, astfel încât să putem aloca imediat resursele dintr-o parte în alta. Sunt tot felul de măsuri care pot fi aplicate intern, în companie, de la controlul costurilor până la diverse opțiuni de finanțare internă, externă, intra-grup.
Degeaba vrei tu să transformi funcția financiară dacă celelalte funcționalități ale companiei nu te înțeleg. Drept urmare, timp de aproape trei ani, am făcut training «finance for non-finance» cu echipele de vânzări, cu managerii de vânzări, cu managerii de țară, astfel încât să ajungem să putem vorbi și să ne înțelegem într-un limbaj mult mai simplu.”
„În viitor, un CFO va trebui să aibă în vedere partea de recrutare. Cred că e foarte important acest aspect, mai ales în acest spațiu dinamic și, mai ales, considerând că noua generație este, poate, mult mai interesată să facă lucruri plăcute, nu neapărat doar utile. Vor să găsească o chemare în job-ul lor, nu doar să-și găsească un loc de muncă. Un CFO trebuie să fie foarte atent la recrutare; trebuie să aibă în vedere oameni care au potențial și oameni care reușesc să învețe destul de ușor. Pentru că, într-adevăr, există riscul ca juniorii să nu mai treacă prin toate etapele prin care treceam noi acum 15-20 de ani. Nu vor mai verifica facturi, nu vor mai face plăți directe și, atunci, e nevoie de oameni care au potențial, iar noi trebuie să învățăm să vedem acest potențial foarte rapid, mai ales că nici procesele de recrutare nu mai sunt la fel”, a intervenit, la rândul său, Teodor Dumitrescu, Senior Manager PS Treasury & FP&A, Tenneco.
„Unul dintre rolurile pe care un CFO ar trebui să le aibă este în zona de dezvoltare, business, de focus pe ceea ce înseamnă client. Definiția pentru zona de active business este crucială. Înainte, productivitatea se măsura în câte tone la hectar obțineam. Astăzi, devine relativ mai ușor de atins acest obiectiv. Există instrumentele necesare; în continuare, valorificarea producției la niște prețuri care să acopere cheltuielile este o mare provocare. În această zonă, am observat că, în anumite business-uri, rolul unui CFO ar trebui să se extindă în direcția dezvoltării de business, concentrându-se pe head count-uri și pe relații care pot fi construite. Am experimentat interacțiuni cu jucători din top cinci în domeniul mondial, care aveau nevoie de o interacțiune pentru a obține predictibilitate. Avem nevoie, totuși, de un plan. Variabilele respective pentru a face un model trebuie să le punem în niște constante, cel puțin unele dintre ele. Altfel, va trebui să schimbăm deciziile la fiecare minut. Tot timpul s-a pus în mișcare acest lucru și în agricultură”, a explicat Ovidiu Bucătaru, Expert Financiar Agribusiness.
CFO Conference este un proiect BusinessMark
Pe parcursul anului, va mai avea ediții și la: Cluj-Napoca (16 iunie), Oradea (21 octombrie), Timișoara (12 noiembrie).
Partenerii evenimentului au fost: EY România, NOA, Cabot Transfer Pricing, PwC România, Dobrinescu Dobrev SCA, Vitamin Aqua
Partener de monitorizare: mediaTrust
Parteneri media: Spotmedia.ro, Ziarul Bursa, Financial Market, Contzilla, Juridice.ro, 1asig.ro, Curierul Fiscal, Transilvania Business, Jurnalul de Afaceri, Eventsmax, digital-business.ro, PRwave, spatiulconstruit.ro, Club Economic, Economistul, România Durabilă, AngajatorulMeu.ro, MATEK, Business Voice, Business Press
Despre BusinessMark
Din 2013 organizează evenimente business „concept propriu", cu o abordare „all-industries" dedicată unei arii largi de industrii și domenii profesionale. Își propune să creeze contexte pentru schimbul de experiență, dezvoltare și inspirație, producând un impact concret în viețile profesionale ale participanților.
Dincolo de evenimentele proprii, organizează evenimente construite pentru parteneri, adaptate obiectivelor acestora. Oferă servicii complete de consultanță, suport în crearea și implementarea conceptului, management de eveniment și optimizarea bugetului pentru evenimente B2B. https://business-mark.ro/