Antreprenorii din România află în aceste zile că sistemul fiscal de referință după care companiile și-au făcut planurile de dezvoltare pentru anii următori ar putea fi dat complet peste cap, avertizează Romanian Business Leaders.
Organizația avertizează că România are nevoie de creșterea colectării taxelor și impozitelor și la descreșterea decalajelor sociale, dar nu eliminarea peste noapte a cotei unice va duce la asta, ci o serie de alte măsuri, de la evitarea excepțiilor și a scutirilor nefundamentate economic, la regândirea sistemului de contribuții sociale, de la lupta reală cu evaziunea fiscală, la reformarea ANAF prin digitalizare și profesionalizare.
„Antreprenorii români încearcă să înțeleagă care e direcția în care se îndreaptă România cu noii căpitani aflați la cârma ei. De câteva luni pendulăm între speranța ieșirii din criză și reîntoarcerea în plină criză pandemică. Trecem de la euforia aprobării unui plan de redresare și reziliență de zeci de miliarde de euro, care ar trebui să modernizeze România, la întoarcerea în instabilitate și impredictibilitate fiscală, cu declarații care ne țin treji noaptea. Suntem într-un yo-yo exasperant”, spune Dragos Petrescu, președintele Romanian Business Leaders.
Trecerea României în 2004 de la cotele progresive la cota unică a fost un câștig extraordinar și un element cheie pentru creșterea economică și socială accelerată din ultimii 17 ani, arată Romanian Busines Leaders.
Ce înseamnă cota unică pentru România
- a favorizat creșterea masivă a clasei de mijloc a țării, prin dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, descurajând emigrarea specialiștilor și a investițiilor.
- 150.000 de locuri de muncă au fost aduse la lumină și fiscalizate, astfel încât de la cca. 2% aport în PIB a impozitului pe venit în 2004, s-a ajuns la 3.7% aport în PIB în 2017 și 2018, cu o scădere ulterioară cauzată de micșorarea cotei unice și de introducerea unor facilități fiscale pentru anumite sectoare.
- a contribuit la triplarea PIB-ului țării de la 75 de miliarde de dolari în 2004, la 249 de miliarde de dolari în 2020.
- a simplificat sistemul de administrare fiscală atât din perspectiva contribuabilului, cât şi a autorităţilor fiscale, reducând costurile de prelucrare/procesare a declaraţiilor fiscale.
- au fost stimulate investițiile românești și străine și România a reușit, în ciuda multor altor obstacole, să se mențină într-o zonă competitivă în grupul ţărilor emergente din Europa Centrală și de Est.
Pentru o țara aflată deja în top-ul țărilor cu cea mai mare impozitare a veniturilor din muncă, o escaladare suplimentară a costului muncii pentru angajați și angajatori va duce la o nouă migrare a veniturilor în zona gri/neagră, la un nou val de emigrare a specialiștilor și la o escaladare a prețurilor în multe domenii, la o scădere a atractivității României pentru orice fel de investiții - toate pe fondul crizei Covid și a crizei generalizate a forței de muncă.
”Există patru cuvinte pe care încercăm să le eliminăm din exprimări. Noi înșine facem haz pe seama lor, pentru că atât de mult le-am repetat, că au devenit clișee. Și cu toate acestea, ele reprezintă cele patru lucruri care ne țin noaptea treji, pe noi antreprenorii: predictibilitate, stabilitate, transparență, responsabilitate. Sau mai bine zis lipsa lor”, transmit reprezentanții Romanian Business Leaders, organizația antreprenorilor din România.