Uniunea Europeană ar putea face faţă unei opriri pe termen scurt a tuturor importurilor de gaze ruseşti, dar acest lucru ar avea ”consecinţe economice profunde” şi ar necesita măsuri de urgenţă pentru a reduce cererea.
Este concluzia unei analize a grupului de reflecţie Bruegel, citată de Reuters.
Creşterea tensiunilor dintre Occident şi Rusia cu privire la Ucraina a stârnit îngrijorări cu privire la fluxurile de gaze ruseşti către Europa, determinând Comisia Europeană şi Statele Unite să investigheze surse alternative.
Într-o analiză publicată joi, Bruegel arată, dacă Rusia întrerupe toate livrările de gazele, UE ar trebui să crească importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) şi să impună măsuri de urgenţă pentru a reduce cererea - cum ar fi închiderea fabricilor - pentru a evita deficitele severe.
Simone Tagliapietra, un membru senior la Bruegel, a spus că un astfel de scenariu ar avea ”consecinţe profunde pentru economie”.
”Un astfel de scenariu de război ar implica decizii dificile şi costisitoare pentru Europa pentru a gestiona ordonat situaţia”, a spus el.
Creşterea preţurilor gazelor în ultimele luni, pe fondul unor livrări mai scăzute decât erau aşteptările, a urcat deja facturile gospodăriilor europene şi a forţat unele industrii dependente de gaze să reducă producţia.
Rusia furnizează aproximativ 40% din consumul de gaz al UE, dar dependenţa variază de la o ţară la alta.
Statele Europei Centrale şi de Est cu conducte concepute pentru a importa gaze din est, mai degrabă decât din Europa de Vest, ar putea suferi în continuare lipsuri, dacă Moscova ar reduce aprovizionarea, susţine Bruegel, care oferă cercetări miniştrilor şi instituţiilor UE, inclusiv Parlamentului UE.
Analiza arată că prin capacitatea de rezervă a infrastructurii s-ar putea adăuga importuri săptămânale de 17 TWh din Norvegia, Africa de Nord şi GNL, aproape înlocuind nivelurile primite de Europa de la Rusia în ultimele săptămâni.
Cu toate acestea, aceste ţări s-ar putea să nu poată creşte livrările şi ar fi, de asemenea, necesare măsuri de reducere a cererii.
Într-un scenariu cu vreme foarte rece şi fără gaze ruseşti în februarie, rezervele de gaze ale UE ar putea fi epuizate până la sfârşitul lunii martie, a spus Bruegel.
Dacă aprovizionarea cu gaze ruseşti ar fi întreruptă în iarna viitoare şi ulterior, analiza arată că UE ar gestiona mai greu situaţia.
Europa ar trebui să reducă în continuare consumul de gaze, cu opţiuni care includ o producţie mai mare de energie pe bază de cărbune - rezultând mai multe emisii de CO2 - sau amânarea de către Germania a închiderii centralelor nucleare, o decizie sensibilă din punct de vedere politic.
O creştere a cererii de GNL ar putea duce, de asemenea, la creşterea preţurilor, lovind economia UE şi ţările mai sărace care vor licita să cumpere GNL.
Terminalele europene de regazificare şi capacitatea conductelor neutilizate ar putea acoperi din punct de vedere tehnic cei 1.700 TWh de gaz pe care Europa îi primeşte de la Rusia, pe baza datelor din 2021. În practică, Bruegel consideră că această capacitate s-ar putea să nu se materializeze, având în vedere capacitatea globală limitată de lichefiere şi contractele existente ale furnizorilor de a trimite GNL în Asia.