Banca Mondială a revizuit în scădere prognozele de creștere pentru economia României, potrivit celui mai recent raport Global Economic Prospects, publicat marți.
Instituția estimează un avans mai modest al PIB-ului atât pentru anul trecut, cât și pentru următorii ani, în contextul provocărilor fiscale interne și al încetinirii economiei globale.
Economia românească a înregistrat anul trecut o creștere de 0,8%, sub prognoza de 1,3% avansată în iunie anul trecut și mult sub estimarea de 2,1% formulată la începutul lui 2025. Ajustarea reflectă o evoluție economică mai lentă decât cea anticipată inițial de instituția financiară internațională.
Prognoze reduse și pentru 2026 și 2027
Pentru acest an, Banca Mondială estimează că PIB-ul României va crește cu 1,3%, față de 1,9% prognozat în iunie anul trecut și 2,6% estimat în ianuarie 2025.
În 2027, ritmul de creștere ar urma să se îmbunătățească la 1,9%, însă rămâne sub nivelul de 2,5% prognozat la mijlocul anului trecut.
Investiții susținute de fonduri UE, dar presiuni fiscale persistente
Potrivit raportului, „creșterea economică în Europa Centrală ar urma să se îmbunătățească până la 2,6% în 2026-2027, susținută de investițiile puternice, în special în Polonia și România, grație majorării finanțării venite de la Uniunea Europeană”.
În același timp, instituția avertizează că „provocările fiscale vor persista, în special în România, unde consolidarea fiscală este așteptată să afecteze creșterea economică”.
Economia globală: creștere modestă, dar rezilientă
La nivel mondial, Banca Mondială anticipează o creștere de 2,6% a economiei globale, un nivel considerat scăzut, dar interpretat ca un semn de reziliență în fața tensiunilor comerciale.
Raportul arată că avansul PIB-ului global va încetini ușor la 2,6% în acest an, de la 2,7% în 2025, înainte de a reveni la 2,7% în 2027.
Revizuiri pozitive datorate în special SUA
Noile estimări pentru 2026 sunt cu 0,2 puncte procentuale peste cele publicate în iunie anul trecut, iar prognoza pentru 2025 este mai mare cu 0,4 puncte procentuale. Aproximativ două treimi din această revizuire ascendentă se datorează unei creșteri peste așteptări în SUA, în pofida perturbărilor comerciale generate de tarifele vamale suplimentare.
Banca Mondială estimează că PIB-ul SUA va crește cu 2,2% în 2026, față de 2,1% în 2025, un nivel cu 0,25 puncte procentuale peste prognozele din iunie.
Stimulente fiscale și riscuri pe termen mediu
După ce creșterea accelerată a importurilor, menită să evite noile tarife vamale la începutul lui 2025, a frânat economia americană, instituția anticipează că stimulentele fiscale mai mari vor susține creșterea în 2026, compensând impactul tarifelor asupra investițiilor și consumului.
Avertisment: cel mai slab deceniu de creștere din anii 1960
Banca Mondială avertizează că, dacă actualele prognoze se confirmă, perioada 2020–2029 ar putea deveni cel mai slab deceniu pentru creșterea economică globală de după anii 1960, insuficient pentru a preveni stagnarea și șomajul în economiile emergente.
„Cu fiecare an care trece, economia globală a devenit mai puțin capabilă să genereze creștere și pare mai rezistentă la incertitudinea politică. Însă dinamismul și reziliența economică nu pot diverge mult timp fără a afecta finanțele publice și piețele de credit”, a declarat economistul-șef al Băncii Mondiale, Indermit Gill.
Economii emergente și China: încetinire, dar revizuiri în sus
Creșterea în economiile emergente și în curs de dezvoltare va încetini la 4% în 2026, de la 4,2% în 2025, dar rămâne peste estimările din iunie. Fără China, ritmul de creștere pentru acest grup este estimat la 3,7%, neschimbat față de 2025.
Pentru China, Banca Mondială anticipează o încetinire la 4,4% în 2026, de la 4,9%, însă ambele prognoze sunt mai mari cu 0,4 puncte procentuale față de estimările din iunie, datorită stimulentelor fiscale și creșterii exporturilor către piețe din afara SUA.
Riscuri majore: geopolitică, comerț și inflație
Instituția avertizează că riscurile la adresa prognozelor sale sunt orientate în jos, în special din cauza tensiunilor geopolitice persistente legate de invazia rusă din Ucraina.
Alte riscuri includ o escaladare a tensiunilor comerciale, inflația persistentă și posibile tensiuni financiare.