Un proiect de lege depus la Senat obligă firmele să apeleze la un avocat pentru actele de înființare a societății, diverse modificări legale (mutarea sediului, schimbarea denumirii, modificarea capitalului social), dar și pentru contractele pentru care legea cere forma scrisă. Romanian Business Leaders (RBL) cere Senatului să respingă proiectul în forma actuală și estimează că prevederile ar aduce companiilor costuri suplimentare de peste 100 de milioane de euro anual, cu efecte în special asupra IMM-urilor.
Propunerea legislativă (B563/2026) a fost înregistrată la Senat pe 14 octombrie și vizează modificarea Legii avocaturii și a Codului civil. Inițiatorii au solicitat procedura de urgență, însă aceasta nu figurează ca aprobată în fișa proiectului.
„Europa simplifică, iar noi complicăm. În timp ce Bruxelles-ul taie birocrația pentru companii, în Parlamentul României apare un proiect care le obligă să plătească un avocat pentru acte pe care le fac singure de zeci de ani. Nu e protecția clientului, e o taxă nouă, mascată, pe antreprenoriat, pe care nimeni nu a calculat-o. Cerem inițiatorilor să retragă prevederile care afectează firmele și să pună proiectul în dezbatere reală cu mediul de afaceri”, a declarat Sergiu Neguț, președintele RBL, într-un comunicat de presă.
Concret, proiectul prevede că, atunci când legea cere forma scrisă sub semnătură privată pentru validitatea sau dovedirea unui contract, documentul trebuie întocmit de avocat, dacă legea nu stabilește altfel. Obligația s-ar aplica și modificărilor contractuale pentru care există aceeași cerință de formă. Textul precizează însă că nerespectarea obligației nu ar duce automat la nulitatea contractului, ci numai dacă legea prevede expres această sancțiune.
Estimarea de peste 100 de milioane de euro anual a fost obținută prin raportarea la actele firmelor și contractele comerciale uzuale. RBL a calculat impactul pornind de la datele Oficiului Național al Registrului Comerțului și ale Ministerului Muncii și de la onorariul minim de 710 lei recomandat de ghidul UNBR pentru redactarea unui contract.
Într-un scenariu de interpretare extinsă, care ar include și contractele de muncă, costul s-ar putea apropia de 800 de milioane de euro pe an, avertizează RBL.
Organizația consideră estimarea prudentă, întrucât nu include costurile recuperării creanțelor, înscrierilor de garanții sau arbitrajului, nici întârzierile în tranzacții și pierderile pentru serviciile digitale.
Organizația solicită patru măsuri înainte de continuarea dezbaterii în parlament:
- Respingerea procedurii de urgență. RBL argumentează că o schimbare care ar afecta peste un milion de firme necesită dezbatere și analiză de impact.
- Realizarea unui test de proporționalitate. Organizația invocă Directiva (UE) 2018/958 și Legea 245/2020 și susține că expunerea de motive nu justifică proporționalitatea noilor restricții și nu estimează costurile pentru companii.
- Consultarea mediului de afaceri. Firmele care ar suporta costurile nu au fost consultate, afirmă RBL, deși același proiect ar obliga autoritățile să consulte UNBR în cazul actelor normative care privesc profesia de avocat.
- Obținerea unui aviz al Consiliului Concurenței. RBL avertizează că proiectul ar rezerva avocaților servicii oferite în prezent de mai multe categorii de furnizori, între care contabili, camere de comerț, firme de colectare a creanțelor, arbitri și platforme digitale.
RBL avertizează că proiectul ar putea afecta și site-urile sau aplicațiile de inteligență artificială care răspund la întrebări despre legi. Potrivit organizației, nu este suficient de clar ce explicații ar putea oferi acestea fără să fie considerate consultanță juridică, rezervată avocaților. Dacă UNBR ar considera că un astfel de serviciu oferă consultanță fără drept, ar putea cere instanței să oprească activitatea respectivă.
În plus, RBL reclamă că inițiativa merge în sens opus obiectivelor europene de reducere a sarcinilor administrative cu cel puțin 25% pentru toate companiile și cu 35% pentru IMM-uri. De asemenea, este în opoziție chiar și cu programul Guvernului desemnat prevede simplificarea procedurilor pentru firme, modernizarea Legii societăților și transformarea Registrului Comerțului într-o platformă online.
În expunerea de motive, inițiatorii spun că măsurile sunt necesare pentru protejarea beneficiarilor serviciilor juridice, clarificarea responsabilității profesionale și adaptarea regulilor la dezvoltarea serviciilor digitale și a inteligenței artificiale.
LIVE Circ la audierile miniștrilor PSD-Niculescu: „Prostia e ca betonul”. Niciun aviz negativ până acum. Cine a întârziat jumătate de oră și de ce (Foto)
Deshidratarea nu înseamnă doar sete. Cum afectează performanța sportivă și ce se întâmplă în organism când nu bem suficientă apă
Dacia, anunț despre viitorul model Jogger: Schimbările pregătite
Focar de ploșnițe la Spitalul Colentina din București. Pacienți mutați de urgență
