Băncile din zona euro ar putea avea în curând dificultăţi dacă actuala criză se va agrava şi va eroda capitalul acestora, a afirmat italianul Andrea Enria, preşedintele cosiliului de supraveghere al Băncii Centrale Europene (BCE).
Sistemul financar a evitat deocamdată declinul economic provocat de noul coronavirus, reprezentanţi ai mediului academic şi ai guvernelor argumentând că, spre deosebire de criza financiară globală, băncile sunt o parte a soluţiei pentru actualul şoc.
”Sectorul bancar (din zona euro) se află pe o poziţie foarte puternică pentru a rezista acestui şoc fără precedent”, spus Enria, într-un interviu acordat CNBC.
Acesta a avertizat însă că, dacă criza se va înrăutăţi, atunci unele bănci ”vor avea dificultăţi în menţinerea complianţelor lor faţă de cerinţele referitoare la capitalul minim”.
Enria a făcut declaraţiile la puţin timp după ce BCE a publicat o evaluare a 86 de bănci din zona euro, potrivit căreia acestea pot face faţă provocărilor implicate de pandemia de coronavirus. Cu toate acestea, dacă criza economică va persista, scăderea capitalului bancar ar putea deveni ”materială”.
Scenarii de stres
Băncile au fost supuse la două scenarii de stres: unul bazat pe estimarea de bază a băncii centrale, privind o contracţie a PIB-ului regiunii de 8,7% în 2020, şi o situaţie mai gravă, în care a fost prognozat un declin al PIB de 12,6% în 2020.
În cadrul primului scenariu, raportul Tier 1 (între capital şi activele ponderate în funcţie de risc), care este o măsură a solvabilităţii unei bănci, a scăzut cu 1,9 puncte procentuale.
În scenariul al doilea, raportul a coborât cu 5,7%.
”În acest scenariu, mai multe bănci ar avea nevoie să ia măsuri pentru a se putea conforma în continuare reglementărilor privind nivelul capitalului minim obligatoriu, dar deficitul general ar fi ţinut sub control”, a afirmat BCE într-un comunicat.
Băncile din zona euro sunt deseori evaluate în funcţie de poziţia geografică, cele din sudul continentului fiind considerate ca fiind expuse unui risc mai mare faţă de cele din state nordice, cu un nivel mai scăzut al îndatorării.
Enria a spus la CNBC că testele efectuate ”nu s-au concentrat pe anumite bănci sau anumite ţări”.
”O moderaţie extremă”
”Particularitatea acestei crize este că uneori concentrarea pe expunerea la anumite sectoare economice, de exemplu, este mai importantă comparativ cu alţi factori”, a arătat oficialul BCE.
Într-un comunicat separat publicat marţi, BCE a cerut băncilor europene să nu plătească dividende şi să nu răscumpere acţiuni până în ianuarie 2021.
Banca centrală a mai cerut ”o moderaţie extremă” în privinţa remuneraţiilor. Aceste măsuri au rolul să permită băncilor să îi menţină capitalul oarecum stabil.
Citește și:
UE e pregătită să deschidă calea aderării la zona euro a Bulgariei şi Croaţiei