Anul 1147: Se naște Minamoto no Yoritomo, primul shogun al Shogunatului Kamakura al Japoniei,
Anul 1502: Cristofor Columb, cu fratele său Bartolomeo ca secund la comandă și cu fiul său Fernando, au părăsit Cádiz cu nava amiral Santa María și cu alte trei nave, echipate cu 140 de oameni, pentru cea de-a patra și ultima călătorie către „Lumea Nouă”.
Regele Spaniei nu prea rămăsese încântat după primele trei călătorii, din care nu s-a ales nici cu mirodeniile promise, nici cu aurul așteptat și nici cu puzderia făgăduită de sclavi. Ca urmare, i-a dat niște corăbii – am zice astăzi – la second hand: cu fierul ruginit și cu lemnul putrezit. Iar Columb a înșfăcat ce a primit și a plecat rapid din portul Cádiz, în mai 1502, nu cumva să se răzgândească regele.
A debarcat aproape de Santo Domingo de azi, apoi pe alte țărmuri, mai spre America Centrală, dar în iunie 1503, mai avea doar două caravele, la ale căror reparații muncea întregul echipaj. Și muncea din greu, întrucât era flămând, iar băștinașii refuzau să le mai aducă de-ale mâncării nou-veniților.
Au tras mâța de coadă până în anul următor când Columb, tot scotocind prin arhivele de pe corabie, a găsit un almanah scris de astronomul Abraham Zacuto. Almanahul conținea tabele astronomice care prevesteau iminenta producere a unei eclipse de Lună, pentru ziua de 29 februarie, la apusul soarelui.
Amiralul i-a convocat pe liderii băștinașilor, informându-i că zeul său este supărat pe cei care nu-i mai aduc hrană și a avertizat că, dacă nici până la sfârșitul lunii nu-l vor aproviziona, îi va lăsa fără Lună. Iar, dacă nici asta nu-i va speria, arunci îi va lăsa și fără Soare, într-o beznă totală.
S-a produs efectul dorit: eclipsa, apărută fix la data programată, spre chindie, a produs panică printre băștinași, care au început să care proviziile, speriați de amenințarea zeului lui Columb. Care Columb a reușit să se întoarcă înapoi în Spania numai cu două vase și câțiva din cei 140 marinari cu care plecase, ceea ce l-a determinat pe rege să nu-i mai încredințeze nicio corabie și niciun marinar, vreodată în viitor.
Anul 1805: Moare Friedrich von Schiller, dramaturg, poet romantic, prozator, estetician, memorialist și istoric literar german. A excelat în toate domeniile de literatură, dar a rămas fixat în memoria posterității poate mai ales ca dramaturg. Merită reamintite numai câteva din piesele sale:
- Hoții (Die Räuber, 1781)
- Conjurația lui Fiesco (Die Verschwörung des Fiesco, 1783)
- Intrigă și iubire (Kabale und Liebe, 1784)
- Körners Vormittag ( Dimineața lui Korner 1787)
- Don Carlos (Don Karlos, 1787)
- Wallenstein-Trilogie (Trilogia Wallenstein, 1799)
- Maria Stuart (Maria Stuart, 1800)
- Fecioara din Orléans (Die Jungfrau von Orléans, 1801)
- Wilhelm Tell (Wilhelm Tell, 1803-1804)
- Die Huldigung der Künste (1804)
- Demetrius (neterminat, 1805)
Anul 1877: Mihail Kogălniceanu proclamă independența României în fața Adunării Deputaților. O moțiune pe aceeași temă este votată numaidecât de Adunare și aprobată, în aceeași zi, și de Senat, într-o deplină unanimitate.
România nu va mai depinde de Poartă, va avea propria soartă, nu va mai plăti nimănui tribut, dar toate acestea numai după ce România, condusă de principele Carol, va lupta cu arma-n mâini și va învinge, alături de oștile prietenului său, țarul Alexandru al III-lea.
Iată ce declara atunci președintele Camerei, deputatul C.A. Rosetti, în numele instituției pe care o conducea: „Camera, mulțumită de explicațiile Guvernului asupra celor rezultate din votul ei de la 29 aprilie anul curent, ia act (de faptul) că războiul dintre România și Turcia, că ruperea legăturilor noastre cu Poarta și că independența absolută a României au primit consacrarea lor oficială”.
În aceeași seară s-a format o procesiune cu calești și torțe prin tot Bucureștiul, informând întreaga populație a capitalei despre cele hotărâte.
A doua zi, într-o ședință comună a Camerei și Senatului, la care fusese invitat și domnitorul Carol, prim vicepreședintele Camerei, Dimitrie Brătianu, i se adresa acestuia cu următoarele cuvinte:
„Prea Înălțate Doamne, Camera și Senatul au recunoscut independința Românieĭ față cu Turcia. Măria Ta, în capul eroicei noastre armate, vei face a se impune inamicului și a fi recunoscută și de puterile garante ca o necesitate salutară Europei.”
Trebuie notat că declarația de independență era la acea dată un act unilateral, neacceptat de puterea suzerană și, mai ales, cu încălcarea Tratatului de la Paris (1856), reconfirmat de Convenția de la Paris (1858), care garantau amândouă suzeranitatea Imperiului Otoman asupra Principatelor Unite. Independența României trebuia deci recunoscută cel puțin de semnatarele celor două instrumente legale.
Ceea ce, evident, nu se putea obține decât pe calea armelor, numai după Războiul de Independență, cel repurtat și ale cărui rezultate se cunosc.
Anul 1886: Se naște Rudolf Schweitzer–Cumpăna, pictor și grafician român, decedat în 1975, la 89 de ani.
Anul 1895: S-a născut poetul Lucian Blaga. Totodată, a fost eseist, filosof, dramaturg, jurnalist, profesor universitar, academician român și diplomat.
Lucian Blaga a lăsat posterității un impresionant bagaj de cultură: 9 volume de versuri editate, alte cinci editate postum, 11 piese de teatru (printre care Zamolxe, Darie, Ivanca, Învierea, Meșterul Manole, Avram Iancu, Arca lui Noe, Anton Pann).
Ne-a mai lăsat scrieri filosofice, eseuri și multe, foarte multe aforisme. Toate erau valabile la timpul lor dar, așa cum se poate observa, multe din ele sunt încă și astăzi valabile. Aș aminti:
- Te poți împodobi cu penele altuia, dar nu poți zbura cu ele.
- Veşnicia s-a născut la sat.
- Putem schimba orice, numai trecutul nu
- Unora le place numai ce înțeleg, alții înțeleg numai ce le place.
- A nu-ţi respecta duşmanul înseamnă a pierde o şansă de a-l învinge.
- N-ar exista umbre dacă n-ar fi lumina
- Filosofia iederei: numai târându-te te poți înălța.
Anul 1918: Moare George Coșbuc, poet român. Este poetul copilăriei noastre, al imaginii satului în care am copilărit mulți dintre noi și care – vai – a ajuns astăzi depopulat. George Călinescu îl aprecia pe Coșbuc ca fiind poetul care pictează cu cuvintele. Aș aminti: El Zorab, Nunta Zamfirei, Trei Doamne și toți trei, La oglindă, Moartea lui Fulger, Noi vrem pământ, Iarna pe uliță, Regina ostrogoților. Există, oare, cineva în România căruia un asemenea titlu să-i fie necunoscut?
Anul 1939: S-a născut Ion Țiriac, jucător român de tenis, cunoscut om de afaceri.
Anul 1941: Nava de război britanică HMS Bulldog, împreună cu alte două, reușesc să deturneze submarinul german U-110. Cu acest prilej, a fost capturată mașina germană de cifrat Enigma, cu care aliații au putut decripta ulterior traficul radio al marinei germane.
Anul 1945: Al Doilea Război Mondial: la cartierul general sovietic din Berlin s-a semnat actul de capitulare necondiționată a Germaniei – act care a marcat și pentru sovietici sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial după ce, cu o zi înainte, fusese semnat un act similar cu ceilalți aliați, Marea Britanie, SUA, Franța, tot un act de capitulare necondiționată.
La semnarea acestuia, participaseră Generaloberst Alfred Jodl, din partea Oberkommando der Wehrmacht (Înaltul Comandament al Forțelor Armate Germane), precum și noul „președinte” de câteva zile al Reichului, numit de Hitler, Marele Amiral Karl Dönitz.
Al doilea act de capitulare a fost semnat a doua zi, într-o suburbie a Berlinului. Ceremonia semnării a avut loc în prezența reprezentanților URSS, Regatului Unit, Franței și SUA, la scurtă vreme după miezul nopții. După ce mareșalul Jukov a deschis ceremonia, au semnat reprezentanții germani. Fiind vorba despre o capitulare necondiționată, reprezentanții puterilor învingătoare trebuiau doar să ia act, nu să și semneze.
Actul a intrat în vigoare la 8 mai orele 23,01 conform orei Europei Centrale, sau corespunzător orei 01,01 ora Moscovei, deci la data de 9 mai. Punctând Ziua Victoriei după ora Moscovei, liderii sovietici au calculat că, astfel, vor confisca însăși victoria și o vor prezenta propriului popor, dar și lumii întregi, ca pe o victorie proprie, unde ceilalți aliați ar fi avut un rol secundar.
Pentru acest motiv, Occidentul serbează victoria la 8 mai, iar sovieticii, deveniți ruși, la 9 mai.
Anul 1945: Se naște Marius Țeicu, compozitor român.
Anul 1946: Regele Victor Emanuel al III-lea al Italiei abdică în favoarea fiului său Umberto al II-lea, care însă n-a putut domni nici o lună. La 2 iunie 1946, italienii s-au pronunțat printr-un referendum în favoarea schimbării formei de guvernământ. Rezultatul referendumului, cu un procent de 54% voturi în favoarea republicii, l-a determinat pe regele Umberto al II-lea să părăsească tronul și țara, fără să abdice.
A fost instituită republica, iar prim-ministrul Alcide de Gasperi și-a asumat rolul de șef al statului interimar.
Anul 1949: Principele Rainier al III-lea de Monaco a devenit prinț în exercițiu al statului Monaco. A trecut în neființă în aprilie 2005, când i-a urmat la tronul principatului actualul prinț Albert al II-lea.
Anul 1950: Robert Schuman, ministrul de Externe al Franței, a propus formarea C.E.C.O, (Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului), o insituție internațională la care urma să participe Franța, Germania de Vest, Italia, Belgia, Luxemburg și Olanda, pentru a partaja resursele de oțel și cărbune ale statelor membre, prevenind astfel un nou război european.
Un plan dezvoltat a fost elaborat ulterior de economistul francez Jean Monnet și făcut public de ministrul Robert Schuman. Planul a fost susținut și promovat intens de Statele Unite ale Americii.
CECO a devenit forma predecesoare pentru Comunitatea Economică Europeană iar, în final, Uniunea Europeană, după semnarea Tratatului de la Maastricht) .
Anul 1955: Un posibil semnal prevestitor al Războiului Rece: Republica Federală Germană a intrat în NATO, fapt ce a zgândărit nervii potentaților sovietici.
Anul 1956: O echipă japoneză efectuează prima ascensiune pe Manaslu, din Nepal, al optulea munte din lume, ca înălțime.
Anul 1960: SUA devin prima ţară din lume care a legalizat pilula contraceptivă. După această legalizare, a început să scadă natalitatea din ce în ce mai abrupt, poate ca urmare a faptului că a început să scadă și numărul căsătoriilor. În schimb, fabricarea „pilulelor” s-a arătat a fi una din cele mai profitabile afaceri din industria medicamentelor.
Anul 1974: Comitetul juridic al Camerei Reprezentanților din Statele Unite a început audierea martorilor în vederea declanșării procedurii de destituire a președintelui Richard Nixon. Scandalul, cunoscut și ca „Afacerea Watergate”, îl privea direct pe președintele SUA, bănuit pentru încercări de a acoperi spargerea produsă în 17 iunie 1972 la sediului Comitetului Național Democrat din Washington, D.C., clădirea de birouri numită Watergate.
Scandalul a escaladat, iar președintele Nixon s-a văzut in situația de a pierde tot mai mult din susținerea politică. Ca urmare, a demisionat, marcând o premieră în politica SUA: a fost primul președinte american care demisionează în timpul exercitării mandatului său.
Ulterior, Nixon a acceptat amnistierea oferită de succesorul său, Gerald Ford. După retragerea din viața politică, Nixon a scris nouă cărți de mare interes și cu mare impact în societate, a dat interviuri presei și n-a evitat să se arate în public, chiar dacă a evitat să se mai poziționeze politic. Faptul a contribuit la reabilitarea imaginii sale publice, atât în țară, cât și peste hotare.
În ziua de 18 aprilie 1994, a suferit un accident cerebral grav, din care nu și-a mai revenit și a decedat după patru zile, la 81 de ani.
Anul 1978: Fostul prim-ministru italian creștin democrat Aldo Moro a fost asasinat după 55 de zile de la răpire, de către grupul terorist "Brigăzile Roșii". La scurt timp după asasinare, trupul neînsuflețit al fostului premier a fost găsit în portbagajul unei mașini.
Anul 1979: La cea de-a XII-a ediție a Campionatului european de gimnastică de la Copenhaga, românca Nadia Comăneci a câștigat, pentru a treia oară consecutiv, titlul european absolut și a intrat în posesia trofeului – performanță unică în istoria competiției.
Anul 1980: În Iran, Ayatollahul Khomeini a aprobat, în calitate de șef al statului, noua stemă de stat, unde poate fi citit și înscrisul stilizat a cuvântului Allah.
Anul 1990: În Piața Universității din București, 68 oameni au făcut greva foamei pentru susținerea punctului 8 al Proclamației de la Timișoara, care prevedea instituirea unei legi a lustrației în România, pentru a face imposibil accesul la putere în stat al persoanelor care au deținut anumite funcții de decizie în aparatul oficial al dictaturii comuniste.
Deși susținută de populație, aplicarea punctului 8 al Proclamației a fost boicotată chiar de acei factori de decizie din sistemul comunist care au reușit să se înfiltreze în mediile de putere de după decembrie 1989.
Anul 1993: Au avut loc primele alegeri democratice prezidențiale în Paraguay, după domnia dictatorului Alfredo Stroessner. Juan Carlos Wasmosy este ales președinte și își va prelua funcția din 15 august.
Anul 1994: Nelson Mandela a fost ales președinte al Africii de Sud – primul președinte de culoare.
Anul 1994: România a obținut statutul de partener asociat al Uniunii Europei Occidentale.
Anul 1994: Senatul Statelor Unite ale Americii a dat undă verde aderării României la Alianța Nord–Atlantică. Astăzi, 9 mai 2024, se împlinesc 30 ani de la acest eveniment, de importanță majoră pentru țara noastră.
Anul 2003: Are loc vizita oficială în România a prințului Charles, la acea dată moștenitorul tronului, astăzi regele Marii Britanii.
Anul 2003: A avut loc o premieră mondială medicală la Clinica de Urologie și Transplant Renal din Cluj: un bărbat a fost operat concomitent în partea stângă și în partea dreaptă a corpului, folosindu-se o singură cale de acces. Cei doi medici care au condus operațiile sunt profesorul Mihai Lucan și profesorul Ralph Senner, însoțit de robotul Aesop.
Anul 2003: Nava spațială Hayabusa a agenției japoneze JAXA pornește în zborul său către asteroidul 25143 Itokawa. Își va atinge obiectivul doi ani și jumătate mai târziu. Mostre sub formă de granule minuscule de material asteroidian au fost returnate pe Pământ, tot la bordul navei spațiale, la 13 iunie 2010.
MEMENTO
- Uniunea Europeană: Ziua Europei
- CSI (anterior în URSS): Ziua Victoriei