CSAT prezintă obiectivele spionilor ruși în România: Subminarea încrederii noastre în Armată, dar și penetrarea instituțiilor și rețelelor de comunicații

CSAT prezintă obiectivele spionilor ruși în România: Subminarea încrederii noastre în Armată, dar și penetrarea instituțiilor și rețelelor de comunicații
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum

Un raport de activitate al CSAT arată ce a urmărit spionajul Moscovei în România.

Raportul arată că Rusia a fost „principalul actor politic şi militar implicat în toate dosarele de securitate din vecinătate. Provocările de natură militară au continuat să fie generate de acţiunile Moscovei pentru prezervarea şi consolidarea influenţei asupra statelor din acest areal şi pentru proiectarea propriilor ambiţii geopolitice”.

Analiza apare în raportul pe 2023, realizat de Consiliul Suprem de Apărare a Țării şi consultat de G4Media, care detaliază principalele obiective ale serviciilor de informații ”ostile”:

ADVERTISING

– încercări de penetrare informativă a instituţiilor cu responsabilităţi în domeniul apărării şi securităţii, cu derularea de acţiuni pentru obţinerea informaţiilor de interes;
– culegerea de informaţii referitoare la măsurile dispuse de România în contextul conflictului din Ucraina, privind exerciţiile naţionale şi multinaţionale desfăşurate, prezenta aliată pe teritoriul naţional, tehnica şi echipamentele din dotare;
– penetrarea infrastructurilor critice de comunicaţii şi informatice;
– subminarea, prin dezinformare şi propagandă a încrederii românilor în Armată şi aliaţi, în factorul decizional şi în capacitatea instituţiei militare naţionale de a-şi îndeplini misiunile, prin derularea unor acţiuni asociate agresiunilor informaţionale.

ADVERTISING

CSAT s-a oprit şi asupra riscurilor aduse de continuarea războiului din ţara vecină asupra statelor din regiune:

– creşterea numărului incidentelor militare
– atacurile cibernetice de sorginte rusă
– posibilitatea infiltrării serviciilor secrete ruse în rândul refugiaţilor ucraineni
– exportul ameninţărilor de criminalitate organizată transfrontalieră din Ucraina
– posibile atentate sau acte de sabotaj împotriva transporturilor militare destinate Ucrainei ori a facilităţilor autohtone de producţie de tehnică şi echipamente.

ADVERTISING
  • Fragilitatea economică, tensiunile sociale, alianțele politice ciudate și puternicul curent de opinie pro-Putin de la noi din țară sunt consecințele vizibile ale unei rușinoase înfrângeri în fața Kremlinului, provocată de corupția, indolența și nepriceperea liderilor de la București. Vă recomandăm analiza În războiul hibrid, România a fost învinsă de Rusia

Raportul CSAT avertizează şi asupra situației din Republica Moldova: ”Capacitatea instituţională redusă, precaritatea sistemului de apărare şi perspectiva extinderii agresiunii militare ruse şi asupra Republicii Moldova au impus menţinerea unui nivel ridicat de vigilenţă, dar şi de asistenţă în raport cu statul vecin. În acest proces, România a acţionat pentru sprijinirea cauzei Republicii Moldova la nivel internaţional şi pentru coagularea sprijinului partenerilor, iar intern pentru susţinerea eforturilor de reformă instituţională în domenii multiple”.

Ideea că țara noastră va interveni să ajute Moldova în cazul unui atac al Rusiei a declanșat o largă dezbatere în spațiul public, după ce profesorul Cristian Barna, expert în securitate, a spus într-o conferință că o astfel de situație e posibilă.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇