Încălzirea globală este din ce în ce mai evidentă. O echipă de cercetători a calculat că Arctica ar putea rămâne în curând fără gheaţă într-o lună septembrie, pentru prima dată de la începutul înregistrărilor, iar acest lucru s-ar putea întâmpla chiar în acest an. În plus, un nou episod de „albire în masă” afectează Marea Barieră de Corali.
Între 2035 şi 2067, Arctica ar putea fi în mod constant lipsită de gheaţă în luna septembrie, potrivit studiului publicat în revista ştiinţifică Nature Reviews Earth & Environment, informează DPA.
Cercetătorii, coordonaţi de Alexandra Jahn de la Universitatea Colorado din Boulder, un oraş din Statele Unite, explică faptul că evenimente individuale caracterizate prin pierderi mari de gheaţă, cum ar fi o căldură neobişnuită pe parcursul mai multor săptămâni, ar putea duce la o lună septembrie fără gheaţă în acest an sau la scurt timp după aceea.
Înregistrările arată că septembrie este luna cu cea mai mică cantitate de gheaţă acumulată în banchiza arctică. În anii 1980, 5,5 milioane de kilometri pătraţi din Oceanul Arctic erau încă acoperiţi de gheaţă în septembrie.
De când au început măsurătorile prin satelit ale banchizei, în 1978, suprafaţa acesteia s-a redus în medie cu 78.000 de kilometri pătraţi pe an, deşi diverse sisteme de feedback au dat asigurări că suprafaţa de gheaţă a crescut din nou, uşor, în unii dintre anii recenţi, în pofida schimbărilor climatice aflate în curs de desfăşurare.
Marea Barieră de Corali este afectată de un nou episod de "albire în masă"
De asemenea, un nou episod de "albire în masă" a Marii Bariere de Corali este în curs de desfăşurare, au anunţat vineri autorităţile din Australia, care vorbesc despre un fenomen provocat tot de schimbările climatice, informează AFP.
Cel mai mare recif de corali din lume, care se întinde pe mai mult de 2.300 de kilometri de-a lungul coastei nord-estice a Australiei, adăposteşte aproximativ 1.500 de specii de peşti şi 4.000 de tipuri de moluşte.
"Ştim deja că cea mai mare ameninţare la adresa recifelor de corali din lume sunt schimbările climatice. Marea Barieră de Corali nu face excepţie din acest punct de vedere", a declarat ministrul australian al Mediului, Tanya Plibersek, într-un comunicat.
"Trebuie să acţionăm împotriva schimbărilor climatice. Trebuie să protejăm siturile noastre excepţionale, precum şi plantele şi animalele care trăiesc în ele", a continuat ea.
Acest nou episod de albire în masă a coralilor, cel de-al şaptelea înregistrat după anul 1998, a fost confirmat de cercetătorii care lucrează pentru guvernul australian, în urma unor măsurători aeriene efectuate asupra a 300 de recife situate în ape de mică adâncime.
Studii suplimentare vor trebui să fie realizate pentru a evalua gravitatea şi amploarea fenomenului de albire, potrivit Agenţiei australiene pentru protejarea recifelor de corali.
Acest fenomen, care duce la decolorare, este cauzat de creşterea cu un grad a temperaturii apei, ceea ce duce la expulzarea algelor simbiotice care dau coralilor culorile lor strălucitoare.
El se produce atunci când temperaturile submarine depăşesc cu mai mult de 1 grad Celsius valoarea medie înregistrată pe termen lung.
Temperaturile din ocean măsurate de-a lungul Marii Bariere de Corali au atins niveluri record pe parcursul ultimelor săptămâni, potrivit datelor oficiale.
Unii dintre corali pot să îşi revină dacă condiţiile meteorologice se îmbunătăţesc, cu excepţia celor care au suferit deja o albire puternică sau care s-au confruntat cu episoade repetate de caniculă.
Terry Hughes, unul dintre cei mai proeminenţi cercetători australieni specializaţi în studierea recifelor de corali, consideră că episoadele de albire au devenit de acum atât de frecvente, încât recifelor le este greu să îşi mai revină.