Încălzirea climei ne lasă fără zăpadă, confirmă un studiu care arată în ce zone ale planetei ninge tot mai puțin.
Regiuni vaste din Statele Unite și câteva țări din Europa încep să aibă tot mai puțină zăpadă iarna, din cauza încălzirii climatice. Un nou studiu publicat miercuri arată cum a redus criza climatică stratul de zăpadă din emisfera nordică în ultimii 40 de ani, periclitând rezervele de apă, vitale pentru milioane de oameni.
Sună logic ca încălzirea globală să afecteze precipitațiile sub formă de ninsori, dar relația dintre zăpadă și schimbarea climatică este complexă, iar cercetătorii au încercat de mai mulți ani să facă o legătură directă între acestea, relatează CNN.
O parte a problemei ține de faptul că ninsorile sunt în general greu de măsurat cu precizie, iar datele științifice culese din observațiile de la sol, cu ajutorul sateliților și al modelelor climatice, au oferit semnale contradictorii despre rolul schimbării climei asupra reducerii stratului de zăpadă.
De exemplu, unele regiuni au înregistrat chiar mai multe ninsori, în ciuda încălzirii globale.
Studiul realizat de cercetătorii de la Dartmouth College și publicat în jurnalul științific Nature oferă o imagine de ansamblu asupra modului în care schimbarea climatică a determinat reducerea căderilor de zăpadă în emisfera nordică începând din anii '80.
Regiunile din sud-vestul și nord-estul Americii, precum și cele din centrul și estul Europei, au înregistrat cel mai mare declin, între 10 și 20% per deceniu, al stratului de zăpadă măsurat primăvara.
Pe harta realizată de oamenii de știință zonele cu cea mai mare reducere a stratului de zăpadă sunt colorate cu roșu tot mai intens, iar cele în care stratul a crescut în fiecare deceniu apar cu nuanțe tot mai intense de la gri la albastru.
România se situează la pragul de -7% per deceniu de reducere a grosimii stratului de zăpadă măsurat primăvara, deşi poate că noi avem impresia că scăderea e mai dramatică de atât.
Efectul schimbării climatice asupra stratului de zăpadă din luna martie în intervalul 1981-2020:
Autorii studiului au analizat scăderea stratului de zăpadă în luna martie între anii 1981 și 2020, întrucât prima lună calendaristică de primăvară oferă un rezumat corespunzător al vremii din timpul iernii.
Astfel, cantitatea de zăpadă de pe sol din luna martie indică ce condiții meteo au existat în anotimpul rece înainte ca temperaturile de primăvară să topească zăpada care se transformă în apă, a explicat Justin Mankin, profesor asociat de geografie la Dartmouth College și șeful echipei de cercetare.
Mai puțină zăpadă, mai puțină apă
Reducerea stratului de zăpadă de la un deceniu la altul reprezintă o problemă imensă pentru comunitățile care depind de zăpadă pentru a avea apă. Multe dintre rezervele mondiale de apă sunt deja amenințate de schimbarea climatică, din cauza valurilor de căldură și a secetei care devin tot mai frecvente și mai intense.
Studiul a descoperit că, pe măsură ce planeta se încălzește, zonele foarte populate care depind mult de zăpadă vor avea tot mai puțină apă disponibilă în următoarele decenii.
Cercetătorii au analizat și bazinele râurilor pentru a măsura cât de mult s-au redus resursele de apă provenind din zăpadă și au observat o tendință de scădere a stratului de zăpadă în 82 din 169 de bazine hidrografice din emisfera nordică, inclusiv în bazinul fluviului Colorado din Statele Unite și în cel al Dunării. În 31 din bazinele hidrografice se vede clar efectul schimbării climatice provocate de activitățile umane.
Efectele pierderii zăpezii
Pe lângă contribuția la cantitatea de apă necesară pentru activitățile umane, zăpada ajută și la prevenirea incendiilor de vegetație sau poate reduce intensitatea acestora. Spre deosebire de ploaie, care se poate termina repede, stratul de zăpadă se topește în timp și asigură o umiditate de durată în sol, ceea ce îl face mai puțin expus la incendii.
Un strat redus de zăpadă afectează major și stațiunile montane în care turiștii merg pentru a practica sporturi de iarnă.
Multe stațiuni din emisfera nordică au deja pierderi financiare însemnate din cauza ninsorilor tot mai rare și acoperă pârtiile cu zăpadă artificială. Însă unele locuri se apropie de praguri de temperatură care vor face inutilizabilă chiar și zăpada artificială, arată cercetătorii.
T.D.