În iunie 2021, procurorii germani au declanșat o investigație uriașă în care au pus sub acuzare 272 de membri ai forțelor de ordine, suspectați că fac parte din grupuri extremiste și fasciste, complotând împotriva ordinii constituționale.
În urma anchetei, o unitate a forțelor de elită de la Poliția din Frankfurt a fost desființată din cauza faptului că aceasta se transformase într-o celulă de luptă împotriva ordinii de drept.
Un an mai târziu, la începutul lunii decembrie 2022, un raid masiv al poliției germane a arestat 25 de persoane, membre ale unui grup extremist, care pregăteau o lovitură de stat.
„Inculpații fac parte dintr-o organizație teroristă înființată la sfârșitul lunii noiembrie 2021, care și-a propus să înlăture ordinea statală existentă în Germania și să o înlocuiască cu o nouă formă de guvernare”, se arăta în comunicatul procurorului general de la acea vreme.
Informația a făcut înconjurul lumii, amintind că fascismul german a generat un război mondial, o criză care a marcat secolul XX.
Totuși, mulți cetățeni și chiar oficiali din această țară au considerat evenimentul ca fiind un incident izolat, deși printre cei arestați se aflau un fost membru al Parlamentului din formațiunea de extremă dreapta AfD și unul al Forțelor Speciale Militare.
Gruparea intitulată „Cetățenii Reich-ului” planifica un atac armat asupra sediului Guvernului și declanșarea unor negocieri cu Rusia pentru a primi sprijin economic și militar, conform procurorilor care au anchetat cazul.
Investigația asupra grupării „Cetățenii Reich-ului” a continuat și în anul următor, Poliția făcând percheziții în mai multe landuri, dar și în Austria.
Autoritățile au ajuns la concluzia că peste 23.000 de cetățeni germani fac parte din gruparea teroristă care are ca scop înlăturarea prin forță a guvernului ales democratic.
Picătura care a umplut paharul
Săptămâna trecută, în Germania s-a întâmplat ceva și mai surprinzător. În mai multe orașe, deși temperaturile erau sub zero grade Celsius, sute de mii de oameni au ieșit pe străzi să protesteze la adresa extremismului.
Pentru mulți europeni, această manifestație uriașă a apărut din neant, dar la o privire mai atentă, se observă că mișcarea are legătură cu o amenințare existențială la adresa democrației, exercitată de formațiunea extremistă AfD în jurul căreia gravitează grupări și celule fasciste.
Picătura care a umplut paharul a fost o întâlnire secretă ce s-a desfășurat, începând cu data de 25 noiembrie 2023, la Hotelul Landhaus Adlon, din localitatea Potsdam, Germania.
Aici, a avut loc un fel de „teambuilding” la care au participat lideri ai formațiunii AfD, membrii ai unor organizații studențești, avocați, doctori și chiar doi membri ai Uniunii Creștin Democrate (CDU), partidul fostului cancelar Angela Merkel.
Principala temă a întâlnirii a fost implementarea conceptului de „re-migrare”, adică stabilirea unor reguli în urma cărora milioane de locuitori ai Germaniei, rezidenți și cetățeni, urmau să fie deportați pentru că nu se încadrau într-un număr de criterii rasiste întocmite de adepții noii mișcări fasciste.
Pe parcursul întâlnirii ce trebuia să fie „secretă”, dar a fost monitorizată de reporterii platformei independente de investigații „Correctiv”, s-a decis ca persoanele deportate să fie transferate în țări din nordul Africii, fiind vorba de aproximativ 2 milioane de oameni. S-a vorbit şi de stabilirea unei strategii de comunicare, astfel încât operațiunea să fie prezentată ca una de încercare de controlare a migrației ilegale.
Actorii principali ai complotului
Întâlnirea a fost organizată fără niciun fel de discuții telefonice sau mesaje electronice, doar prin scrisori trimise cu poșta.
Reporterii „Correctiv” au scris că au aflat de conferința din Potsdam de la o persoană implicată, care le-a arătat o parte din corespondență pe care au fotografiat-o.
„În spatele invitațiilor la acest eveniment se află doi oameni. Primul are în jur de 60 de ani și a fost implicat în mișcările de extremă dreapta din Germania în cea mai mare parte a vieții sale. Numele său este Gernot Mörig, un fost dentist din Düsseldorf”, se arată în investigația publicată de „Correctiv”.
„Celălalt este Hans Christian Limmer, un cunoscut investitor în sectorul alimentar. Limmer s-a aflat în spatele succesului lanțului german de brutării BackWerk, iar în prezent este acționar al rețelei de restaurante fast-food Hans im Glück. Spre deosebire de Mörig, Limmer nu a participat personal la eveniment, dar a jucat, totuși, rolul de susținător financiar”, au explicat jurnaliștii germani.
O societate confortabilă
Investigația e publicată în data de 15 ianuarie, fiind preluată de o mare parte a presei și a televiziunilor, provocând un adevărat șoc în rândul unei mari părți a opiniei publice.
Amenințarea unei posibile reveniri la putere a fascismului i-a determinat pe sute de mii de oameni să iasă în stradă.
„Demonstrațiile împotriva extremismului de dreapta și a violenței nu sunt greșite. Dar ele sunt demonstrații ale unor opinii acceptate de majoritatea populației. Nimeni nu ar trebui să creadă că aceste bune intenții pot înlocui munca dificilă de combatere a AfD. Și astfel, din nefericire, mitingurile nu fac decât să marcheze reacția unei societăți confortabile, care închide ochii în fața realității”, se arată într-un comentariu îngrijorat, publicat de cotidianul german „Berliner Zeitung”.
AfD a devenit a doua forță politică din Germania, după CDU, fiind cotată cu 23% din intenția de vot.
După demonstrațiile care au avut loc săptămâna trecută, 25 de membri ai parlamentului din grupul SPD (social-democrați) au cerut interzicerea AfD, citând o lege care suspendă activitatea formațiunilor extremiste.
O reacție care aduce speranța
Experții în drept constituțional au spus însă că va fi dificil să se obțină o decizie judecătorească de scoatere în afara legii a AfD, susținând că lupta politică trebuie să se desfășoare prin alegeri democratice.
Totuși, în 1950, în Germania de Vest, judecătorii au decis desființarea formațiunii de extremă dreapta Partidul Socialist al Reich-ului (SRP) și pe cea de extremă stânga Partidul Democratic Comunist (KPD). Un proces prin care s-a încercat interzicerea formațiunii neo-naziste NPD s-a soldat cu un eșec, se arată într-o relatare BBC News.
Într-o Europă prinsă ca-ntr-un clește între războiul din Ucraina și răspândirea mișcărilor extremiste, reacția germanilor e aducătoare de speranță și îi poate inspira pe tot mai mulți să se ridice împotriva grupărilor care promovează rasismul, incită la violență și susțin instaurarea unor regimuri dictatoriale.
VIDEO. Discursul lui Mike Joseph, primarul orașului Frankfurt, la mitingul împotriva planului de deportare în masă, pregătit de AfD - Sursa: Global News/ You Tube