În Ucraina au început ploile, iar operațiunile militare pe scară largă au fost oprite cel puțin până când temperaturile vor scădea simțitor, iar pământul va îngheța.
Experții militari consideră că forțele Kievului n-au reușit să atingă niciun obiectiv militar important prin contraofensiva declanșată la jumătatea anului.
Odată cu izbucnirea războiului din Israel, conflictul din Ucraina a devenit secundar pentru liderii occidentali, preocupați să evite o posibilă extindere a tensiunilor din Orientul Mijlociu.
Un balon de oxigen
Vladimir Putin n-a reușit să profite militar de noua situație, deși a încercat.
Planul său de a avansa în estul Ucrainei a fost un eșec de proporții în care a pierdut peste 10.000 de militari și peste 100 de tancuri în încercarea de a cuceri localitatea Avdiivka.
Scăderea interesului pentru războiul din Ucraina a liderilor occidentali a venit la pachet și cu o reducere a transferului de armament către această țară.
Tensiunile politice din SUA, alegerile europene de anul viitor, dar și creșterea incertitudinilor economice au dus la slăbirea sprijinului pentru cauza ucraineană.
În acest context deloc favorabil pentru Volodimir Zelenski și forțele sale militare, lansarea centrului de antrenament al piloților ucraineni de la Fetești, România, a fost un balon de oxigen atât politic, cât și militar pentru aliați.
„Vin vești importante din România: a fost lansat un centru de pregătire a piloților pentru F-16, iar băieții noștri vor fi instruiți acolo. Sunt recunoscător președintelui român Iohannis şi premierului olandez Rutte pentru faptul că toate acordurile noastre sunt puse în aplicare”, a declarat Volodimir Zelenski, în mesajul zilnic transmis cetățenilor ucraineni.
Recâștigarea spațiului aerian
Oficialii români au dat publicității un scurt video în care doi piloți ucraineni trec cu avioane F-16 pe deasupra bazei militare de la Fetești.
Filmarea a creat o mare emoție în Ucraina, în contextul în care experți militari, ofițeri și jurnaliști, care urmăresc situația de pe front, consideră că lipsa unei forțe aviatice a fost cauza eșecului contraofensivei.
Fără aparate de zbor performante și piloți antrenați, Ucraina nu poate prelua controlul spațiului său aerian, nu poate conduce și dezvolta operațiuni militare complexe prin care să-și poată elibera teritoriul ocupat de ruși.
Șase avioane F-16, transferate de Danemarca, sunt programate să ajungă la Kiev până la sfârșitul acestui an, alte opt vor fi trimise pe parcursul anului viitor, iar cinci, în 2025.
Olanda a promis și ea că va dota forțele aviatice ucrainene cu 42 de aparate F-16, dar încă nu a stabilit un calendar de livrare.
Avioanele vor intra treptat în componența sistemului de apărare ucrainean, în timp ce, în paralel, se va desfășura și instruirea piloților.
Coaliția F-16
Lansarea centrului de antrenament în lupte aeriene de la Fetești reprezintă un pas înainte în ce privește acțiunea occidentală pentru sprijinirea strategică a țării vecine, dar și un mesaj pentru Putin că ajutorul pentru Ucraina va continua chiar dacă a scăzut în intensitate.
„Am semnat, în marja summit-ului NATO de la Vilnius, participarea României la înființarea Coaliției Internaționale F-16, alături de un număr semnificativ de state. Acest lucru a demonstrat ce putem realiza împreună pentru sprijinirea Ucrainei, concomitent cu furnizarea unei platforme propice pentru calibrarea eforturilor noastre cu cele ale aliaților şi partenerilor regionali. În prezent, analizăm cele mai eficiente moduri de a integra… instruirea piloților ucraineni în program…”, a declarat Angel Tîlvăr, ministrul Apărării, cu ocazia evenimentului de deschidere a centrului de la Fetești.
VIDEO. Avioane F-16, în acțiune, un exercițiu prin care debutează în România antrenamentul piloților ucraineni - Sursa: Ambasada SUA/ X-Twitter
Rusia va continua să bombardeze haotic Ucraina
E greu de spus cum se va termina războiul. Nimeni nu știe.
Sunt atâtea necunoscute legate de Rusia, de situația internă din această țară, de ce se întâmplă în Orientul Mijlociu încât e o aventură să faci predicții, dar e cert că războiul tinde să se prelungească.
„Lanțurile de producție din Federația Rusă nu au fost încă distruse, dar fenomenele de criză se intensifică”, a declarat Kiril Budanov, șefului serviciilor de informații militare din Ucraina, citat de presa locală.
„Războiul va continua atâta timp cât rușii vor refuza semnarea unui acord cu Kievul și aliații occidentali”, a mai spus acesta.
„În viitor, Rusia va continua să bombardeze haotic teritoriul țării noastre, dar fără a mai avea puterea de a desfășura operațiuni militare puternice”, a precizat Budanov.
Deși au o doză de subiectivism, declarațiile unuia dintre cei mai bine informați oameni în legătură cu conflictul din Ucraina trebuie luate în considerare.
Șeful spionajului militar sugerează că țara sa a atins un nivel de dotare prin care poate face față presiunii unei Rusii care-și epuizează resursele și nu mai are capacitatea de a prelua inițiativa în conflict.
România, centrul de greutate al NATO
SUA și statele europene au dezvoltat un sistem prin care întăresc constant Ucraina, atât din punct de vedere militar cât și economic, mai mult, dezvoltă o rețea sofisticată de apărare și descurajare a Rusiei pe flancul estic al NATO, care în timp va eroda capacitatea de presiune politică și militară a Kremlinului asupra Europei în general și a statelor din vecinătate, în special.
„România e centrul de greutate al NATO în regiunea extinsă a Mării Negre. Un aliat extraordinar, care a inaugurat o unitate de pregătire a piloților de avioane F-16 pentru aliații NATO și pentru vecinii din Ucraina”, a scris generalul american Ben Hodges, fostul șef al forțelor SUA din Europa, într-o postare pe rețeaua X, fostă Twitter.
Hodges este unul dintre cei mai solicitați experți militari de către marile rețele de televiziune din SUA, Marea Britanie și Australia, un atent observator al războiului din Ucraina și un specialist în tot ce înseamnă strategii militare NATO.
Faptul că afirmă despre România că a ajuns „centrul de greutate” al Alianței Nord-Atlantice în regiunea Mării Negre e o recunoaștere a efortului făcut de țara noastră pentru a reforma armata, pentru a o dota cu echipament modern, dar și o confirmare a sprijinului militar oferit de România Ucrainei de la începutul conflictului.
Putin, un lider mai slab ca la începutul invaziei
Deși forțele Kievului nu au reușit să avanseze până la Marea Neagră și Marea Azov, așa cum sperau la începutul verii, au reușit să câștige o serie de bătălii critice, atât pe frontul de sud, cât și pe cel de est, provocând pierderi importante Rusiei de militari și echipamente.