Economiştii şi analiştii prognozează noi efecte de undă ce vor fi resimţite la nivel global în urma conflictului din Orientul Mijlociu şi aşteaptă să vadă dacă situaţia se va extinde şi în alte ţări, cu potenţialul de a accelera creşterea preţului la petrol şi fuga capitalurilor spre activele de refugiu.
Israelul se pregăteşte să lanseze un asalt terestru asupra Fâşiei Gaza, după ce le-a spus palestinienilor care trăiesc în acest teritoriu să se îndrepte spre zona de sud. În paralel, consilierul naţional pentru securitate din Israel a avertizat gruparea Hezbollah să nu deschidă un nou front în lupta împotriva Israelului, din Liban, relatează Reuters.
"Se pare că ne îndreptăm spre o invazie terestră masivă în Gaza şi pierderi mari de vieţi omeneşti. De fiecare dată când ai un conflict de asemenea amploare, vei avea şi o reacţie a pieţei", spune Ben Cahill, senior fellow la Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale (CSIS) din Washington, citat de Agerpres.
În ultima săptămână, îngrijorările cu privire la conflictul din Orientul Mijlociu s-au resimţit asupra preţului activelor, contribuind la scăderea acţiunilor, astfel că indicele bursier S&P 500 a pierdut 0,5%.
În schimb, activele de refugiu au înregistrat cumpărări mari, astfel că preţul aurului a crescut cu peste 3% vineri, iar cotaţia dolarului american a urcat la cea mai ridicată valoare din ultima săptămână.
Preţul petrolului a crescut şi el cu aproape 6% vineri, pe măsură ce investitorii au evaluat ce ar putea însemna conflictul din Israel pentru livrările din ţările vecine care reprezintă cea mai mare regiune producătoare de petrol din lume.
„Dacă se prefigurează o extindere a conflictului, preţul petrolului va continua să crească”, spune Michael Englund, economist şef la Action Economics LLC din Boulder, statul Colorado.
Un conflict extins ar putea impulsiona de asemenea inflaţia şi, pe cale de consecinţă, o creştere accelerată a nivelului dobânzilor în întreaga lume, susţine şi Bernard Baumohl, economist global la The Economic Outlook Group din Princeton, New Jersey.
Cu toate acestea, deşi inflaţia şi dobânzile din alte ţări ar putea să crească, în acest scenariu pesimist, SUA ar putea fi o excepţie deoarece investitorii străini îţi redirecţionează capitalul spre acele zone pe care le consideră sigure în perioade de conflict global, a adăugat Baumohl. "Dobânzile ar putea scădea. Să vă aşteptaţi la întărirea dolarului", spune Baumohl.
Este posibil ca şi alţi combustibili să fie afectaţi de conflictul din Orientul Mijlociu, cum s-a întâmplat recent când grupul petrolier Chevron a oprit exporturile de gaze naturale printr-o importantă conductă submarină care face legătura între Israel şi Egipt.
"Riscul principal pentru piaţa petrolieră este ca acest conflict să implice şi ţările vecine", spune Ben Cahill.
Cu toate acestea, analiştii sunt de părere că o majorare a preţului la petrol este puţin probabil să aibă un impact semnificativ asupra preţului benzinei sau cheltuielilor de consum din SUA.
"Este puţin probabil ca, în curând, consumatorul să vadă un impact semnificativ asupra preţului benzinei în SUA", este de părere Michael Englund.
Cea mai periculoasă perioadă pe care a cunoscut-o lumea în ultimele decenii
Și miniștri de Finanțe și alți oficiali, citați de Financial Times, spun că posibilitatea unui conflict mai amplu în Orientul Mijlociu reprezintă o nouă ameninţare la adresa economiei globale, chiar în momentul în care lumea iese din şocurile declanşate de Covid-19 şi de războiul din Ucraina.
Tensiunile regionale de mai mare amploare ar avea ramificaţii economice semnificative, au declarat aceştia, după reuniunile FMI şi ale Băncii Mondiale, informează Mediafax.
„Dacă ne confruntăm cu orice escaladare sau extindere a conflictului la întreaga regiune, ne vom confrunta cu consecinţe mari”, a declarat Bruno Le Maire, ministrul francez de finanţe, pentru Financial Times, adăugând că riscurile variază de la creşterea preţurilor la energie, care agită inflaţia, până la scăderea încrederii investitorilor.
Kristalina Georgieva, şefa FMI, a avertizat asupra unui „nou nor la un orizont nu foarte însorit pentru economia mondială”, exprimând temerile că perspectivele pe termen mediu ale economiei mondiale nu sunt prea bune.
Jamie Dimon, directorul general al JPMorgan, a spus că aceasta este „cea mai periculoasă perioadă pe care a cunoscut-o lumea în ultimele decenii”.
Analiza FMI a indicat o înrăutăţire a tendinţelor de creştere pe termen lung, în condiţiile în care barierele în calea comerţului liber se înmulţesc pe fondul agravării tensiunilor politice, iar datoria publică creşte în întreaga lume.