Cu câteva zile înainte de alegerile legislative de la 15 octombrie, Poşta din Polonia distribuie în cutiile poştale o revistă lucioasă cu o fotografie cu refugiaţi înghesuiţi pe o barcă gonflabilă în mijlocul mării.
„Invazia! Vor veni! Spuneţi nu afluxului de imigranţi ilegali în Polonia”, proclamă prima pagină a ceea ce nu este o publicaţie nouă, ci un pliant electoral în favoarea referendumului organizat de guvernul naţionalist în aceeaşi zi cu alegerile.
Votul crucial are loc într-o Polonie profund divizată, între susţinătorii guvernului populist-naţionalist, antiimigraţie şi în relaţii reci cu UE, aflat la putere din 2015, şi o opoziţie centristă pro-europeană, de cealaltă parte, comentează AFP.
„Această campanie electorală este inundată de dezinformare”, spune Katarzyna Bakowicz, profesoară la Universitatea SWPS din Varşovia şi coordonatoarea CEDMO, un centru antidezinformare din Europa Centrală.
„Nu este o dezinformare pur şi simplu, cu simple ‘ştiri false’, ci jumătăţi de adevăr, informaţii părtinitoare, manipulare, cu atât mai greu de identificat”, a explicat ea, pentru AFP.
Aceeaşi fotografie cu imigranţi, făcută în 2015, intercalată cu scene de violenţă urbană sau altele care ilustrează subiectul femeilor bătute, apare în spoturile electorale ale partidului Lege şi Justiţie (PiS), care încearcă să obţină al treilea mandat.
„Scopul este de a trezi emoţii foarte puternice”, spune Anna Mierzynska, analistă social media.
Într-una dintre reclamele electorale ale premierului Mateusz Morawiecki, pe lângă imaginile din Lampedusa apar scene ale unui atac asupra unei femei, fără niciun context.
O căutare efectuată de AFP a permis identificarea sursei clipului video, care arată, de fapt, un atac comis în 2016 în metroul din Berlin de către un cetăţean bulgar, care a fost condamnat între timp.
Alte imagini provin de la atacul terorist de pe aeroportul Zaventem din Belgia din 2016 şi deportarea de migranţi din Libia spre Egipt, care sunt, de asemenea, scoase din context.
PiS a cheltuit aproape un milion de euro numai pe anunţurile electorale pe Google.
Aceleaşi spoturi, vizionate de aproape 10 milioane de ori pe reţelele de socializare, sunt retransmise în întregime în timpul programelor de ştiri ale televiziunii publice poloneze, care este controlată de guvern.
„TVP nu are nimic de-a face cu misiunea televiziunii publice”, a concluzionat Curtea de Conturi (NIK), într-un raport oficial publicat vineri.
Canalul foloseşte „tehnici tipice de propagandă rusă pentru a prezenta fapte evidente ca falsuri”, declară Karina Stasiuk-Krajewska, expertă în mass-media şi comunicare şi coordonatoare a CEDMO.
Mitingul antiguvernamental de un milion de polonezi de la 1 octombrie a atras foarte puţini participanţi, potrivit presei de stat, chiar dacă este suficient să vezi doar o singură imagine a marşului pentru a constata contrariul, comentează AFP.
Miza alegerilor este uriaşă şi niciuna dintre părţi nu este sigură de victorie, PiS fiind creditat cu 35-38%, chiar înaintea principalului partid de opoziţie centrist, Platforma Civică, cu 29-30% din intenţiile de vot.
Acum, „scopul pare să justifice mijloacele, iar politicienii nu mai au reţineri”, declară Mierzynska.
„În această uriaşă campanie de dezinformare, toate canalele de comunicare sunt afectate”, adaugă ea.
„În spoturi, nu există fapte, nu există date (…) doar manipulare prin emoţii”, spune analista.
PiS îl vizează personal pe Donald Tusk, principalul lider al Opoziţiei, acuzându-l de toate relele, subliniază Mierzynska.
„Într-o societate atât de polarizată, dezinformarea este în mod inevitabil un instrument excelent pentru a stimula emoţiile”, spune şi Stasiuk-Krajewska.
„La aceasta se adaugă o supraabundenţă de informaţii care provoacă haos (…) ducând la pierderea încrederii în mecanismele democratice”, explică ea.
Chiar dacă de partea Guvernului dezinformarea şi manipularea sunt mult mai pronunţate, potrivit experţilor, nici Opoziţia nu face altfel, uneori prezentând cifre neverificate, precum un caz de trafic masiv de vize poloneze, scandal care altfel a fost ignorat în mass-media de stat.
Oponenţii se joacă, de asemenea, cu emoţii negative, agitând spectrul ieşirii iminente a Poloniei din UE, spre care ar duce, în opinia lor, un al treilea mandat al PiS.