Tensiunea e vizibilă între Varșovia și Kiev. Declarația lui Mateusz Morawiecki, premierul Poloniei, cum că țara sa nu va mai livra arme Ucrainei a fost un adevărat șoc pentru Zelenski și guvernul său, pentru cetățeni, dar și pentru liderii europeni.
Chiar dacă după aceea a existat o revenire a președintelui polonez și mai multe nuanțări ale declarației, răul fusese făcut.
Yulia Bankova, jurnalistă la publicația ucraineană Liga.net, a confirmat noua realitate, într-o discuție pe care am avut-o la Riga, Letonia, la o conferință internațională, săptămâna trecută.
„S-a schimbat ceva. Pentru noi a fost dureros și surprinzător ce au declarat autoritățile din Polonia”, a povestit jurnalista ucraineană.
Apropierea alegerilor, care vor avea loc în data de 15 octombrie, dar și faptul că PiS, formațiunea conservatoare aflată la putere de opt ani, e în declin și există posibilitatea să piardă guvernarea, dar și tensiunile legate de exportul de cereale ieftine au dus la încheierea poveștii de dragoste dintre Ucraina și Polonia.
Nu trebuie totuși uitat că Varșovia a avut o contribuție uriașă în ce privește sprijinirea Kievului în lupta de rezistență împotriva Rusiei.
Peste 5 milioane de refugiați au ajuns sau au tranzitat Polonia de la începutul războiului, comparativ cu un milion care au intrat în România. Aceste cifre erau de neimaginat la începutul conflictului, iar cele două țări din vecinătatea Ucrainei au dus greul în ce privește primirea refugiaților, în marea lor majoritate, femei, copii și persoane în vârstă.
La asta se adaugă și o importantă contribuție în ce privește armamentul și echipamentul necesar forțelor de la Kiev pentru a lupta cu succes împotriva Rusiei.
Sprijin tăcut
„Am stat opt ore la graniță”, a povestit jurnalista Yulia Bankova, care a făcut două zile pentru a se deplasa din Kiev la Riga, Letonia.
A luat un tren, un autobuz și, apoi, avionul din Polonia pentru a ajunge la destinație.
„Controalele polonezilor sunt extrem de amănunțite acum, nu știu dacă are vreo legătură cu răcirea relațiilor dintre țările noastre, dar oamenii simt că s-a schimbat ceva”, a mai povestit jurnalista din Ucraina.
În acest context tot mai tulbure dintre Varșovia și Kiev, a intrat Bucureștiul, care se bucură de un respect tot mai mare din partea lui Volodimir Zelenski, dar și al ucrainenilor.
Pe rețelele sociale sunt tot mai multe imagini cu echipament militar produs în România care e operațional pe frontul de luptă din țara vecină.
De asemenea, sunt mesaje frecvente care vorbesc despre sprijinul „tăcut”, dar consistent pe care România îl acordă Ucrainei pe toate planurile, de la cel umanitar, la cel militar.
Zelenski, în premieră, la București
Săptămâna viitoare, mai precis în data de 10 octombrie, Volodimir Zelenski va face o vizită oficială în România, unde se va întâlni cu președintele Klaus Iohannis, dar și cu premierul Marcel Ciolacu și alți membrii ai guvernului, conform unor surse de la Palatul Cotroceni.
E prima vizită pe care liderul ucrainean o face la București de la începutul războiului, iar un punct important, evenimentul e unul singular, vizita nu face parte dintr-un tur european sau regional.
Volodimir Zelenski este cel mai popular și mai influent lider democrat, iar venirea sa în România va face ca relațiilor dintre cele două țări să treacă la un alt nivel.
Înainte de începerea războiului, raporturile diplomatice dintre București și Kiev erau „dificile”. Partea română pedala pe drepturile minorităților naționale din vestul Ucrainei, iar reprezentanții Kievului se făceau că nu aud, având o mare problemă cu minoritatea rusă, susținută de Moscova, care mina sistemul democratic fragil.
La asta se adaugă și procesul internațional, câștigat de România împotriva Ucrainei, în 2004, cu privire la delimitarea graniței maritime în Marea Neagră.
Orice se putea spune, mai puțin că țara noastră se înțelegea bine cu fosta republică sovietică din vecinătate.
Modelul românesc de succes
Din 24 februarie, odată cu declanșarea invaziei de către Rusia, atitudinea României față de Ucraina s-a schimbat. Teama de Putin a creat solidaritate atât la nivelul conducerii politice, dar și la nivelul publicului.
Și, acum, la aproape 600 de zile de la începutul războiului, opinia publică, cu o mare majoritate, susține cauza Ucrainei, deși emoția și entuziasmul din primele zile ale crizei s-au diminuat.
Schimbarea brutală de atitudine a Poloniei în urma seriei de declarații contondente legate de exporturile de cereale ucrainene, dar și anunțul blocării transferului de arme au valorizat „tăcerea” României, care de la începutul conflictului din țara vecină a secretizat „ajutorul militar” pe care-l oferă Ucrainei.
În ultimele săptămâni, în ciuda situației tensionate din Delta Dunării, unde drone rusești intră frecvent în spațiul aerian al României în timpul misiunilor de atac asupra porturilor ucrainene de pe fluviu, relațiile dintre București și Kiev sunt tot mai apropiate, fiind de așteptat ca vizita lui Zelenski să confirme acest lucru.
„…România a lucrat intens la înfăptuirea propriului miracol economic, în timp ce Polonia s-a certat cu Bruxelles-ul în privința finanțării și a bombardat Berlinul cu ironii”, se arată într-un comentariu publicat de Bloomberg, săptămâna trecută, în care jurnalistul Piotr Skolimowski spune că Ucraina mai bine ar urma modelul românesc de integrare europeană decât pe cel polonez.
„Atunci când a aderat la Uniunea Europeană, în 2007, cu trei ani mai târziu ca Polonia, România a fost un alt exemplu în ce privește dificultatea sarcinii de a aduce țara aproape de standardele vest-europene. Jumătate din populație nu era conectată la rețeaua de apă, iar producția economică pe cap de locuitor reprezenta puțin peste o treime din media Uniunii”, se arată în comentariul citat.
Ucraina are încredere în România
Până acum, conducerea de la București nici nu s-a entuziasmat, nici nu a dat semne de ezitare în ce privește sprijinul acordat Ucrainei.
La Palatul Cotroceni, în spatele ușilor închise s-au luat toate deciziile, cele mai multe în cadrul parteneriatului strategic cu SUA, dar și cu consultarea Franței, Germaniei și Regatului Unit, în cadrul NATO.
Aceste decizii au avut ca efect dezvoltarea sistemelor defensive ale alianței Nord-Atlantice pe flancul estic, mărirea numărului de efective staționate în România, dar și achiziții militare.
De asemenea, țara noastră a devenit cel mai important culoar de transfer al echipamentului militar venit din Occident, dar și de bunuri necesare funcționării economiei Ucrainei.
Peste 60% din producția de cereale din țara vecină e exportată pe o rută care trece, într-o mare proporție, prin apele teritoriale ale României și, de asemenea, împreună cu NATO se pun în aplicare soluții pentru a descuraja atacurile Rusiei asupra porturilor ucrainene de la Dunăre.
„Avem o părere foarte bună despre țara voastră. Știm că ne ajută mult. N-am înțeles de ce nu rezolvă atacurile cu drone ale rușilor, care intră și pe teritoriul vostru, dar toată lumea are încredere în România”, a spus jurnalista ucraineană Yulia Bankova, de la Liga.net.