- General Dan Grecu: “Din punctul meu de vedere, secretizarea ajutorului militar e o decizie luată strict la nivelul Președinției României”.
- Pentru prima dată în istorie asistăm la o confruntare directă dintre Kinjal și Patriot. Până acum, ultimul e câștigător.
- General Dan Grecu: După 1989, s-a pus problema înzestrării pentru că situația era critică, dar nu prea s-au găsit bani. Elanul s-a materializat mai mult în construcția de noi unități militare, dar cu echipamente discutabile din punct de vedere al calității.
- România utilizează, în operațiuni de poliție aeriană, 17 avioane F-16, achiziționând alte 32 de aparate din Norvegia.
- General Dan Grecu: Foarte multă lume crede că militarii își cumpără echipament, armament și muniție, dar ei nu cumpără nimic. Decizia de achiziție e una strict politică.
În noaptea de 17 mai a avut loc unul dintre cele mai intense atacuri asupra Kievului. Cel puțin șase rachete Kinjal au fost lansate asupra capitalei Ucrainei pe care artileria locală a anunțat că le-a doborât.
Reprezentanții Kremlinului au declarat că un sistem Patriot a fost distrus, dar pe parcursul orelor următoare s-a constatat că daunele produse au fost minore, iar bateria antiaeriană este din nou funcțională.
Un sistem Patriot costă în jur de 1,1 miliarde de dolari, 400 de milioane radarele, iar 700, lansatoarele și rachetele.
România a achiziționat 7 sisteme Patriot dintre care două sunt deja instalate, două urmează să sosească în acest an, iar restul după 2024.
Pentru prima dată în istorie asistăm la o confruntare directă dintre racheta strategică a Rusiei, Kinjal, care poate atinge o viteză de 10 ori mai mare decât cea a sunetului (10 Mach), având o rază de acțiune de 2.000 de kilometri, și Patriot, sistemul antiaerian defensiv. Până acum, ultimul a ieșit învingător.
Cu doar trei baterii antiaeriene americane, Kievul este protejat de atacurile Rusiei, iar atât de lăudata Kinjal s-a dovedit ineficientă.
Eșecul rachetei ruse e o veste bună și pentru România, care și-a construit strategia de apărare antiaeriană în jurul sistemelor Patriot.
“Acest sistem, însă, nu este un panaceu. Patriot acționează pe o rază de maximum 75 de km. E foarte mult, dar cu toate acestea, ucrainenii nu au cum să pună Patriot lângă Patriot. Îi ajută doar să protejeze mai bine centrele urbane, asigurându-le o oarecare securitate în perspectiva contraofensivei, dar nu au cum să înlăture superioritatea aeriană pe care rușii încă o dețin”, a declarat generalul în rezervă Dan Grecu, în exclusivitate pentru spotmedia.ro.
Armata, Cenușăreasa societății
În vârstă de 65 de ani, generalul a lucrat multă vreme în Direcția Operații a Statului Major General din România, fiind unul dintre ofițerii care au contribuit la modernizarea forțelor armate naționale pentru atingerea standardelor NATO.
Decizia de a face achiziții militare importante a fost luată cu puțin înainte de începerea războiului din Ucraina, fiind făcută în contextul în care, la presiunea SUA, statele membre NATO au început să-și crească bugetele de apărare la 2% din PIB, cât prevede tratatul Nord-Atlantic.
Dar invadarea Ucrainei de către Rusia a accelerat acest proces, România crescând cheltuielile militare la 2,5% din PIB.
După 1990 situația armatei s-a deteriorat, fiind făcute puține investiții și achiziții, strategia națională de apărare bazându-se mai mult pe sprijinul aliaților decât pe efortul propriu.
“Imediat după 1989, s-a pus serios problema înzestrării pentru că situația era critică, dar nu prea s-au găsit bani. Elanul s-a materializat mai mult în construcția de noi unități militare, dar cu o bază materială și echipamente discutabile din punct de vedere al calității. Din păcate, multă vreme Armata României a fost Cenușăreasa societății și nu numai din punct de vedere al înzestrării”, a explicat generalul Dan Grecu.
“N-am luat absolut nimic până acum 3, 4 ani. Am cumpărat câteva Hercules, avioane de transport militar, am semnat primul contract pentru F-16, avioane de vânătoare, am luat câteva Piranha 3, vehicule blindate, dar asta a însemnat foarte puțin la nivelul întregii armate”, a adăugat ofițerul.
Cum se fac achizițiile militare
Generalul Grecu a spus că în anul 2008, la summitul NATO de la Cardiff, Marea Britanie, Traian Băsescu, președintele de atunci al României, s-a angajat să aloce două procente din PIB pentru cheltuieli ce țin de apărare, dar aproape 15 ani nu s-a întâmplat nimic.
“Azi avem o decizie politică de 2,5% din PIB, dar nu am reușit să cheltuim încă nici cele două procente de anul trecut”, a explicat expertul militar.
România utilizează în acest moment în operațiuni de poliție aeriană 17 avioane F-16, achiziționând alte 32 de aparate din Norvegia.
În aceste zile, se desfășoară o discuție aprinsă despre nevoia Ucrainei de a primi astfel de avioane pentru a echilibra raportul de forțe cu Rusia.
“Foarte multă lume crede că militarii își cumpără echipament, armament și muniție, dar ei nu cumpără nimic”, a declarat generalul Dan Grecu.
“În baza strategiei de securitate, militarii români primesc anumite misiuni. Pentru a le îndeplini trebuie să aibă la dispoziție anumite forțe și echipamente necesare pentru a-și atinge obiectivele. Niciodată într-un raport militar nu apare marca unui tanc, de exemplu. În documente, care se numesc cerințe operaționale, se descrie misiunea și ce calități trebuie să aibă o armă sau un echipament pentru a o îndeplini. De la acest punct încolo, decizia de cumpărare este una exclusiv politică”, a explicat generalul în rezervă Dan Grecu.
“Orice achiziție care trece de 100 de milioane de euro se face doar cu aprobarea Parlamentului. E o întreagă procedură”, a subliniat ofițerul.
Secretomania lui Iohannis
O altă problemă care a stârnit multe discuții, atât în țară cât și în străinătate, a fost cea legată de sprijinul militar pe care România îl acordă Ucrainei.
De când a început conflictul, țara noastră a acordat un ajutor important refugiaților de război, implicându-se și în ce privește sprijinul economic pentru Kiev.
Suntem în prima linie în ce privește transferul de cereale din Ucraina, dar și pentru alte tipuri de mărfuri, astfel încât țara vecină să poată funcționa.
În schimb, despre ajutorul militar, oficialii români păstrează o tăcere care îi nemulțumește pe unii cetățeni.
“Din punctul meu de vedere, secretizarea ajutorului militar e o decizie luată strict la nivelul Președinției României”, a declarat generalul în rezervă Dan Grecu.
“Nu cred că este un lucru pe care pot să-l accept. Din ceea ce știu, noi i-am ajutat foarte mult pe ucraineni și nu numai umanitar. În toate datele statistice publice din cele 52 de țări, care sprijină militar Ucraina, noi suntem pe penultimul loc. Refuz să cred că asta e realitatea”, a mai adăugat ofițerul.
Contribuabilul trebuie să știe unde se duc banii
De asemenea, expertul a subliniat faptul că această secretomanie e nedreaptă și față de efortul depus de militarii și personalul român.
El susține că există o anumită frustrare a celor care sunt implicați din cauza faptului că țara noastră nu se bucură de prestigiul pe care-l merită în urma eforturilor depuse.
Generalul Dan Grecu consideră că președintele Iohannis a luat această decizie din cauza faptului că vede asumarea publică a sprijinului o problemă dificil de asumat la nivelul conducerii României.
“În opinia mea, contribuabilul ar trebui să știe, până la urmă, unde se duc banii. Dacă totul se traduce prin costuri, pot să vin să spun, uitați ce am făcut cu un milion de dolari, nu e nevoie de detalii, dar să prezinți în linii mari pe ce se cheltuie banii”, a mai declarat expertul militar.
Problema secretomaniei în ce privește sprijinul militar acordat de România Ucrainei provoacă iritate la mai multe nivele ale societății, iar toate firele duc la Palatul Cotroceni, acolo unde președintele evită să vorbească pe această temă.