Piața forței de muncă din România a înregistrat anul trecut un deficit de 145.000 de persoane, conform estimării realizate de PwC în cadrul unei analize comandate de AmCham România.
Impactul asupra economiei generat de acest deficit a fost de 4,4 miliarde de euro.
Deficitul de forţă de muncă în România ar putea ajunge la 224.000 de persoane în 2026, în lipsa unor măsuri imediate, a afirmat, miercuri, Alex Milcev, membru al Consiliului Director al AmCham România, într-o conferinţă de presă.
"Deficitul de forţă de muncă în România este mare şi afectează în mod semnificativ capacitatea economiei naţionale de a creşte pe viitor", a menţionat Alex Milcev.
„Analiza privind piața muncii din România” arată că impactul economic al deficitului de forţă de muncă, pentru anul 2022, definit precum pierderea de productivitate, este estimat la 4,4 miliarde de euro sau echivalentul a 10% din creşterea PIB-ului nominal din anul 2022. Această sumă se va dubla până în 2026 şi va ajunge la 9,5 miliarde euro, în lipsa unor măsuri.
"Având în vedere un deficit de forţă de muncă estimat cuprins între 145.000 persoane şi o productivitate medie a muncii de 30.000 de euro (fără a ţine cont de particularităţi la nivel de industrie sau profesie), impactul economic al deficitului de muncă în ceea ce priveşte productivitatea pierdută este de 4,4 miliarde de euro în anul 2022. Până în 2026, impactul economic este estimat să ajungă la 9,5 miliarde euro", explică autorii studiului.
"În ultimul deceniu, între 2010 şi 2020, a dispărut 1 milion de oameni din România. Anticipăm că în următorii 10 ani, adică până în 2030, estimativ, o să mai dispară 1,1 milioane de locuitori.
Pe de altă parte, evoluţia europeană este pozitivă, adică acolo sunt creşteri, având în vedere că românii noştri s-au dus acolo. Deci pierderea noastră, câştigul altora, fiind o problemă la nivel naţional. Evident, cel mai mult ne doare dispariţia populaţiei în segmentul 15 - 64 de ani. Este segmentul cel mai productiv, ceea ce ne interesează în această discuţie despre viitorul economic a României", a afirmat Alex Milcev, citat de Agerpres.
În ceea ce priveşte populaţia inactivă, el a subliniat că România are multe persoane care pot munci şi pot contribui la dezvoltarea economică României, dar din diverse motive nu contribuie.
"Din păcate, suntem în vârful clasamentului negativ al Uniunii Europene. Suntem locul al doilea după Italia, ca procent de populaţie inactivă. Am ajuns la 400.000 de persoane, oameni care pot fi în piaţa muncii şi nu sunt.
Evident, problema este cum îi reactivăm, măcar o parte din ei, pentru că e un bazin de resurse umane foarte, foarte valoros.
Foarte interesant este ca ponderea femeilor în acest segment al populaţiei inative este de 62%. Din diverse motive - şi nu se explică doar prin muncă casnică - este vorba şi despre educaţie, încadrare în muncă, perioada post-maternală ş.a.m.d.", a mai spus Alex Milcev.
Cum se explică atunci creșterea „campioanei” din UE
În urmă cu 13 ani, România se afla pe poziția 16 din clasamentul UE al PIB-ului nominal, în 2018 a urcat pe poziția 15, iar din pandemie a sărit patru locuri, depășind Portugalia, Finlanda și Cehia.
Avansul din 2010 și până în 2022 al PIB-ului nominal a fost de la 125 la 286 de miliarde de euro.
„O evoluție impresionată”, spune Alex Milcev, președinte al grupului de lucru AmCham dedicat pieței muncii, care atrage atenția că în ultimii ani avansul s-a produs cam cu același număr de oameni.
„România a reușit să crească productivitatea și, astfel, am avut creștere. Deficitul (de personal – n.red.) a fost compensat prin varii măsuri, digitalizare, proceduri de muncă mai eficiente” și alte optimizări, adaugă acesta.
Datele statistice indică un progres important al productivităţii, de la 75% din media UE în 2020, la 81%, în 2021.
Evoluția a făcut ca România să diminueze decalajul de productivitate față de statele importante din regiune, mai arată analiza.
Numărul de salariați a fost relativ constant, în această perioadă, de 6,5 milioane persoane, dintre care 5,1 milioane au reprezentat angajații cu contracte (inclusiv cei din instituțiile de forță), iar 1,4 milioane sunt muncitori la negru (estimarea INS).
Munca nedeclarată, reprezentând un sfert din totalul salariaților cu acte în regulă, „pune presiune asupra colectării veniturilor la bugetul de stat și are un impact negativ asupra ofertei de forță de muncă”, menționează studiul prezentat de AmCham.
Citeşte mai departe analiza: Prejudiciu de 4,4 miliarde de euro creat economiei în 2022 de criza forței de muncă. În 2026 ar putea urca la 9,5 miliarde pe Curs de Guvernare.