Moscova a fost nevoită să adopte metode mai puțin agresive și mai riscante de spionaj după expulzarea din Europa a agenților săi sub acoperire diplomatică.
O „familie obișnuită” de argentinieni care trăia în Slovenia, un fotograf greco-mexican care deținea un magazin în Atena și trei cetățeni bulgari depistați în Marea Britanie. În ultimul an, forțele de poliție și serviciile de securitate din mai multe țări au acuzat persoane care aparent duceau o viață normală că sunt agenți de informații, se arată într-o analiză publicată de The Guardian.
Mulți alții au fost acuzați că au oferit informații Rusiei, inclusiv un membru al dispozitivului de pază de la ambasada Marii Britanii la Berlin, condamnat la 13 ani de închisoare, și peste zece persoane arestate în Polonia, sub acuzația că ar fi îndeplinit diverse sarcini pentru serviciile secrete din Rusia.
Mare lucru despre cei trei bulgari nu se cunoaște: aceștia se află în detenție din februarie, însă investigaţia care ține de siguranţă naţională a fost făcută public abia acum de autorităţile de la Londra, pentru a nu o pune în pericol.
Cei trei - Orlin R., Bizer Dz. şi Katrin I. - sunt acuzaţi de colaborare cu serviciile secrete ruse şi deţinere de documente de identitate false asemănătoare cu cele emise de autorităţile din Marea Britanie, Bulgaria, Franţa, Italia, Spania, Croaţia, Slovenia, Grecia şi Cehia.
Suspecții au fost puși oficial sub acuzare, dar procesul nu va începe până în ianuarie, întrucât aceștia nu au depus pledoarii, iar autoritățile britanice nu au dat detalii despre acuzații.
Însă un lucru este clar: de la începerea invaziei pe care Vladimir Putin a lansat-o în Ucraina în februarie anul trecut, Moscova a fost nevoită să apeleze la metode mai riscante și mai puțin convenționale de spionaj, îndeosebi pentru că mulți spioni care operau sub acoperire diplomatică în Europa au fost expulzați.
În mod tradițional, toate cele trei servicii principale de spionaj din Rusia - serviciul intern FSB, serviciul de informații externe SVR și serviciul de informații al armatei GRU - și-au plasat oamenii în străinătate sub acoperire diplomatică. De asemenea, au folosit agenți care se dădeau drept oameni de afaceri, jurnaliști sau simpli turiști.
Războiul a îngreunat acest spionaj "tradițional". Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale a estimat că peste 450 de diplomați au fost expulzați din ambasadele Rusiei în primele trei luni de război, cei mai mulți dintre ei din Europa.
"Perioada de după începerea războiului, cu toate expulzările, a fost un moment fatidic pentru sistemul de informații rus și ei au încercat să-l înlocuiască cu diverse lucruri", a spus în primăvară pentru The Guardian un oficial de informații european.
Multe mijloace pe care Rusia le folosise anterior în operațiunile sale de spionaj agresiv au fost retezate. Când Sergei Skripal a fost otrăvit cu noviciok în 2018, autorii operațiunii, agenți GRU, au folosit pașapoarte rusești cu identități false pentru a obține vize britanice.
Publicația de investigații Bellingcat a descoperit că seriile documentelor duceau spre un birou de pașapoarte din Rusia. Acest element a permis identificarea altor agenți GRU care foloseau pașapoarte cu aceleași serii, desconspirând numeroși agenți.
După începerea războiului, pentru cetățenii ruși e mult mai greu să obțină vize de călătorie în Marea Britanie și în zona Schengen, ceea ce înseamnă că agenți precum cei implicați în operațiunea Skripal ar obține foarte greu vize, chiar dacă legăturile cu GRU nu ar fi detectate.
Toate acestea au determinat Rusia să-și activeze "celulele adormite" sau să distribuie mai mult efort de spionaj către agenții neoficiali și cei operativi. Aceștia pot fi cetățeni din alte țări racolați ori "ilegali" - operativi ruși care provin din alte țări, unde au petrecut ani clădindu-și o carieră, o familie, așadar o acoperire credibilă.
Reminiscențele unui program din era sovietică, "ilegalii" primesc de obicei un rol mărunt în spionaj, ceea ce le permite să se infiltreze în societate cu misiuni pe termen lung. Cu toate acestea, în ultimul an, cel puțin șapte "ilegali" au fost desconspirați - în Norvegia, Brazilia, Olanda, Slovenia și Grecia. Unii au reușit să scape și se presupune că s-ar fi întors în Rusia, alții încă sunt în arest în Vest.
Cei trei bulgari arestați în februarie în Marea Britanie au fost depistați la două luni după ce "Maria Meyer" și "Ludwig Gisch" au fost arestați în Ljubljana, Slovenia. Autoritățile cred că cei doi sunt agenți ruși GRU care se dădeau argentinieni.
"Meyer" conducea o galerie de artă din capitala Sloveniei și folosea această acoperire pentru a călători frecvent, inclusiv în Marea Britanie. Nu se știe dacă ea a desfășurat activități de spionaj pe teritoriul britanic și nu există dovezi că ea sau alți agenți ruși ar avea vreo legătură cu cei trei bulgari arestați.
Anihilarea acestor "ilegali" dovedește că Moscova continuă să pună mare preț pe resursele umane bine instruite, așa cum a făcut-o în lunga sa tradiție de spionaj. Războiul a forțat, însă, serviciile secrete din Rusia să se adapteze și să se bazeze tot mai mult pe "cârtițe" care își fac treaba discret. E mai riscant, dar tot e ceva când nu mai ai mare lucru la îndemână.