"O loterie numită război": Dezertorii ruși fugari

"O loterie numită război": Dezertorii ruși fugari

În Rusia creşte numărul celor care nu vor să-şi satisfacă stagiul militar. Le este teamă de mobilizare şi de misiuni de luptă în Ucraina. Mii de bărbaţi şi-au părăsit ţara. DW a stat de vorbă cu doi dintre ei.

Are gluga trasă pe ochi şi nu atrage atenţia prin vestimentaţie. Nichita se uită speriat în jur. Îi este teamă să nu fie descoperit. Cu acest sentiment rusul trăieşte de câteva luni la Tbilisi, în capitala Georgiei. Numele său real este altul, dar preferă să nu-l divulge.

Până în februarie tânărul a fost student la Moscova. Are un contract cu armata, ceea ce nu este neobişnuit în Rusia. Ministerul Apărării i-a finanţat studiile şi i-a garantat un loc într-un cămin pentru studenţi, a explicat Nichita pentru DW. În schimbul acestora, el s-a obligat să satisfacă un stagiu militar de trei ani după terminarea studiilor. "Am semnat atunci contractul din prostie. Multe aspecte nu-mi erau clare. Dar m-am gândit: ok, deşi voi pierde trei ani în armată, măcar mi se plătesc studiile."

ADVERTISING

După ce Nichita a primit ordinul de încorporare, el a vrut să plece din armată. Dar comandanţii nu au fost de acord şi i-au propus un compromis: "M-au transferat pe un post în preajma conducerii. Trebuia să-l ajut pe comandant să-şi îndeplinească sarcinile birocratice. Dar în septembrie am fost transferat pe alt post. Am lucrat cu tehnică militară, având sarcina să resping inamicul în cazul unui atac".

Nichita a înţeles imediat că poate fi trimis oricând să lupte în Ucraina. De aceea a decis să fugă din Rusia. S-a refugiat în Georgia învecinată. "Nu am vrut să merg la război. Fuga a fost singura mea şansă", a povestit el. "Sunt conştient că va trebui să mă ascund de Rusia întreaga mea viaţă, că nu mă voi putea întoarce acasă niciodată. Nu mi-e frică de moarte, nu mă tem de închisoare. Dar pur şi simplu nu vreau să ucid oameni", a spus el.

ADVERTISING

Mii de bărbaţi sunt judecaţi, fiind acuzaţi că au dezertat din armată

Nichita nu este singurul care se află în această situaţie. Militanţi pentru drepturile omului ştiu că peste 1.000 de bărbaţi sunt judecaţi în prezent pentru dezertare. Dar numărul real al dezertorilor este mult mai mare, a declarat pentru DW Grigori Zverdlin, membru al ONG-ului rus "Idite Lesom", în traducere liberă "Şterge-o". Această organizaţie îi ajută pe ruşii care nu vor să-şi satisfacă stagiul militar să fugă în străinătate.

Unora le este teamă de mobilizare, povesteşte Zverdlin, alţii au fost deja pe front şi nu mai vor să lupte. "Am primit numeroase relatări privind haosul care domneşte pe front. Câteodată nu ştie nimeni unde se află comandanţii. Unii au povestit că au fost pur şi simplu abandonaţi în câmp deschis, fără a şti ce au de făcut şi fără nicio conducere. Ni s-a spus de asemenea că nimeni nu-i învaţă ceva pe recruţi. Instrucţia înseamnă doar atât: trag o dată cu puşca-mitralieră."

ADVERTISING

Mai ales toamna trecută, când a început mobilizarea parţială, mulţi chemaţi la arme au postat pe reţelele de socializare materiale video cu neajunsurile existente în taberele de instrucţie şi pe front. Igor Zanţhiev le cunoaşte din propria experienţă. Este muncitor constructor, are 46 de ani şi şi-a divulgat intenţionat pentru DW numele real. El a dorit ca povestea sa să ajungă la cunoştinţa opiniei publice. Astăzi rusul trăieşte în Uralsk, oraş aflat în vestul Kazahstanului.

Igor a fugit întâi în Belarus, dar a fost prins și trimis înapoi 

În toamna anului trecut Igor a fost convocat la un comandament militar, pentru o actualizare a datelor personale, după cum i s-a spus. Dar cum a intrat în birou i s-a comunicat că din acel moment este cadru activ al armatei. A primit ordin să se ducă în aceeaşi seară într-o tabără de instrucţie, urmând să fie trimis pe front câteva săptămâni mai târziu.

Igor a simţit că a fost atras într-o capcană şi a decis să fugă. "Pentru mine miza a fost totul sau nimic. M-am gândit: fie merg pentru ani mulţi la închisoare fiindcă mi-am părăsit unitatea, fie mor pe undeva în Ucraina. Păi, mai bine merg la închisoare. Nu vreau să risc nimic. Nu vreau să joc la această loterie numită război, pusă la cale de preşedintele Putin, fiindcă este mortală." Potrivit relatărilor mass media, zeci de mii de ruşi au pierit deja în război. Dar aceste informaţii nu pot fi verificate.

Mulţi dintre cei mobilizaţi anul trecut prin decretul semnat de preşedintele Vladimir Putin au fost capi de familie. Iar mulţi din voluntari proveneau din regiuni mai sărace ale Rusiei şi se aşteptau să fie bine plătiţi în armată. Asta a confirmat şi Igor Zanţhiev, care provine din Kalmîkia, o republică din sudul Federaţiei Ruse: "Posibilităţile financiare sunt la noi limitate. Salariile nu se plătesc. A pleca la război este pentru mulţi unica şansă de a-şi completa bugetul. Unul are o fată care stă să-şi înceapă studiile, altul şi-a ipotecat ceva, iar al treilea are nevoie de o maşină."

Kazahstanul este deja al doilea refugiu pentru Igor. El a povestit că mai întâi a fugit în Belarus. Dar acolo a fost prins de poliţie şi trimis înapoi în tabăra de antrenament de la Volgograd, de unde fugise. A dezertat a doua oară, dar de această dată a fugit în Kazahstan, la Uralsk. A depus acolo cerere de azil, dar nu i-a fost aprobată.

Cazul său nu îndeplineşte criteriile de azil, se arată în sentinţa judecătorească. În plus, Igor a fost condamnat la şase luni de închisoare, cu suspendare, pentru trecerea ilegală a frontierei. Acum riscă să fie extrădat în Rusia.

"Mă aşteaptă războiul sau închisoarea"

Nici acesta nu este un caz singular, a declarat pentru DW Denis Jivago, director adjunct al Biroului Internaţional pentru Drepturile Omului în Kazahstan. Mai bine de 20 de ruşi aşteaptă răspuns la cererile de azil depuse. "Aceştia nu au trecut graniţa fraudulos. Ei se află legal în Kazahstan, dar unii sunt daţi în căutare (în Rusia - n.red.), altora li s-a interzis să iasă din ţară. Ei încearcă acum să identifice căi pentru a ajunge în ţări terţe."

Igor Zanţhiev nu-şi face iluzii în privinţa viitorului. "Pe mine mă aşteaptă închisoarea sau războiul din Ucraina. Ruşilor mass media de stat tocmai le transmite că e lipsă de personal pe front iar oamenii apţi de muncă ar trebui să lupte."

Viitorul tânărului Nichita este incert în Georgia. În plus, el nu se simte în siguranţă acolo. "Nu fiindcă oamenii de aici ar fi răi. Georgienii nu mă tratează rău în calitate de rus. Dar şi aici mă tem de statul rus. Câteodată am coşmaruri, în care apare fostul meu şef, bate la uşă şi spune: vino cu mine, te-am găsit."

Cei doi ruşi, Igor şi Nichita, sunt hotărâţi să încerce să rămână în străinătate. Atât cât se va putea.

Autor: Mirko Fuchs


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇