Când toată lumea se uita în altă direcție (nu chiar zilnic demisionează directorul principalului serviciu de informații), procurorii de ședință ai DNA din toată țara au primit o adresă din partea conducerii parchetului anticorupție prin care li se cere să abandoneze orice demers de încercare să salveze dosarele care cad sub incidența deciziilor CCR privind prescripția.
Nota (aici integrala), semnata de șefa secției judiciare a DNA, deci de șefa procurorilor de ședință din DNA, Irina Cornelia Munteanu, le cere procurorilor să solicite în instanță încetarea proceselor cu dosare lovite de Decizia 358/2022, să nu mai exercite căi de atac în asemenea dosare și să renunțe la căile de atac deja inițiate.
Adică să se predea fără luptă.
De ce a fost ordonat abandonul?
CCR a stabilit în Decizia nr. 358/2022 că între 2018 – 2022 nu a existat întreruperea prescripţiei penale, deoarece Parlamentul nu a aplicat Decizia CCR 297/2018 care impunea corectarea normei juridice privind prescripția specială (cea care prelungește până la dublu termenul general de prescripție). Deci dosarele în care s-a împlinit prescripția generală ar fi bune de aruncat la coș, din punct de vedere penal.
DNA a reușit să sesizeze CJUE într-un proces la Curtea de Apel Brașov, în încercarea de a mai salva ce se putea salva, adică dosare în care există interese financiare ale UE.
Chiar dacă în unele cazuri vina pentru acest deznodământ aparține și procurorilor care au dormit pe dosare, chiar dacă șansele de succes nu erau din start extraordinare, încercarea de ultimă șansă trebuia făcută.
Până la soluția CJUE, DNA din perioada Crin Bologa a luptat pentru fiecare dosar în instanță. Adică exact ceea ce predă acum DNA sub conducerea lui Marius Voineag.
Nota conducerii DNA face trimitere la concluziile avocatului general al CJUE, apărute în 29 iunie, și care arată că judecătorul nu poate fi obligat să nu aplice deciziile CCR, care reprezintă lege penală mai favorabilă, chiar dacă sunt în joc interesele financiare ale UE, iar prin aplicarea acestor decizii CCR se încalcă dreptul european.
Dar Campos Sánchez-Bordona a recomandat și ca judecătorul să fie lăsat să decidă dacă aplică sau nu deciziile CCR, fără să rişte o sancţiune disciplinară.
Decizia CJUE ar urma să vină pe 10 iulie cel mai probabil, deci mai erau de așteptat doar câteva zile pentru deznodământ.
Nerăbdarea DNA de a se preda și a sacrifica imediat dosarele doar în baza concluziilor avocatului general al CJUE, fără o decizie finală, a generat stupoare mai întâi în sistemul judiciar: “Doar Geani (Stan, fost șef SIIJ și actual judecător CCR – n.red.) a mai retras căi de atac în dosarul Hrebenciuc”.
Dar și la nivelul Comisiei Europene, care nu a înțeles schimbarea bruscă de macaz de la vârful DNA.
De ce ai mai sesizat CJUE dacă nici măcar nu ai răbdare să decidă? Actualul procuror șef DNA dăduse asigurări, la simulacrul de interviu din secția de procurori a CSM, că va aștepta decizia CJUE.
Voineag aruncă pisica
În fata reacțiilor, dl Voineag a răspuns pentru G4media că nota dnei Munteanu ar fi “exclusiv opinia conducerii Secției judiciar penale din cadrul DNA”, pentru că “principiul autonomiei procurorului permite exprimarea unor astfel de opinii juridice asupra problemelor de drept din activitatea judiciară, inclusiv în exercitarea atribuțiilor de procuror-șef secție”. Iar poziția oficială a DNA ar fi să aștepte decizia CJUE.
Dar nota dnei Munteanu arată foarte clar că decizia de abandonare a dosarelor a fost luata la nivelul “conducerii DNA”. Cu alte cuvinte, procurorul șef DNA pretinde că șefa judiciarului a comis o autentică uzurpare asumându-și, pe persoană fizică, conducerea DNA.
Cine e Irina Munteanu?
Dna procuror Munteanu, uzurpatoarea cum ar veni, a fost pusă în funcția actuală de chiar dl Voineag.
În urma cu câțiva ani dna Munteanu a mai lucrat în DNA, dar a preferat să plece la PICCJ, tot la judiciar, unde a rămas până când a adus-o din nou în DNA dl Voineag și a plasat-o, prin delegare, la conducerea judiciarului. Face parte, așadar, din noua echipă a noului șef DNA.
Deci din două una. Ori dl Voineag alege prost oamenii și nu controlează situația în DNA, ori nu vrea să își asume decizii eronate și aruncă vina pe subalterni.
Procurorii care o cunosc pe dna Munteanu spun că nu este sub nicio formă genul care să ia asemenea poziții individuale.
Dar să zicem că a făcut-o. Cum se face că dl Voineag nu a cerut imediat încetarea delegării? Când a vrut să scape de șeful secției militare a DNA nici măcar nu a avut nevoie de vreun motiv ca să-l execute pe procurorul Lascu, iar acum îl și hărțuiește la Inspecția Judiciară.
Dar acum, când șefa unei secții ia pe cont propriu conducerea DNA?
Dl Voineag face trimitere la principiul autonomiei procurorului care îi dă dreptul la opinii. La o adică, exact acest principiu îl și încalcă nota semnată de dna Munteanu. Autonom este procurorul de ședință în proces, nu șeful secției când dă indicații. Dna Munteanu e autonomă în procesele domniei sale și încalcă autonomia procurorilor cărora le dă indicații.
Dacă dl Voineag nu ia nicio măsură împotriva dnei Munteanu, este evident că șefa judiciarului nu a exprimat opinii personale, ci a comunicat, după cum și scrie în notă, poziția conducerii DNA.
“S-ar disocia și de el însuși”
În DNA modul de lucru al dlui Voineag e deja cunoscut. Nu asumă nimic, nu răspunde la nicio întrebare, nu semnează nimic, îi pune pe subordonați să semneze, chiar dacă este în birou. Și dacă iese ceva prost, dă vina pe ei.
Așa a făcut și în PICCJ, unde lumea spune că “s-ar disocia și de el însuși dacă asta îl avantajează”.
Și pentru că lucrurile stau așa, procurorii au început să plece pe capete din DNA. În acest moment, la secția de procurori sunt ținute la sertar, spun surse judiciare, cel puțin 5 cereri de plecare la PICCJ și alte cel puțin 3 de plecare la alte parchete.