Eduard Hellvig a anunțat, luni, că își dă demisia din fruntea Serviciului Român de Informații (SRI).
El a organizat prima conferință de presă în mai bine de un an pe care a început-o cu un scurt bilanț, după care a anunțat că și-a îndeplinit obiectivele și încheie această etapă din cariera sa.
La scurt timp după demisie, în Monitorul Oficial a fost publicat un decret prezidențial contrasemnat de premierul Marcel Ciolacu, prin care Hellvig a fost decorat cu ordinul Steaua României în grad de Comandor. Iohannis a transmis și o declarație în care a lăudat activitatea fostului director al SRI.
Discuții deschise cu Iohannis în ultimele săptămâni
Hellvig a subliniat că în ultimele săptămâni a avut mai multe discuții cu președintele Klaus Iohannis.
„Este momentul să constat că obiectivele profesionale pe care mi le-am propus la preluarea mandatului de director au fost îndeplinite. Prin urmare, pot să închei etapa de viaţă pe care am parcurs-o în fruntea Serviciului Român de Informații.
Încheierea mandatului meu este o decizie pe care am discutat-o deschis în ultimele săptămâni cu preşedintele României, căruia îi mulțumesc și cu acest prilej pentru susținerea constantă arătată de-a lungul acestor ani la conducerea Serviciului.
L-am informat și pe președintele Comisiei pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității SRI. Este o decizie ale cărei rațiuni au fost înțelese pe deplin și pe care vi le împărtășesc și dvs”, a spus Hellvig.
Accesul îndelungat la secrete de stat poate dăuna grav democrației
El a prezentat apoi și în fața jurnaliștilor motivele, vorbind de pericolul ca o singura persoană să aibă acces la informații secrete pentru o perioadă lungă de timp. Amintim că Hellvig intrase în al 8-lea an de mandat în fruntea SRI.
„Este o cutumă greşită la noi, ca cei care dețin funcții de putere să nu plece din ele decât în ultima clipă, eventual forțați. Majoritatea celor care dețin puterea nu renunță la ea când își îndeplinesc obiectivele, din diverse motive. Eu, personal, cred că este nevoie de un astfel de pas. Este în primul rând un gest de sănătate democratică, pe care l-am argumentat fără echivoc încă din primul an de mandat. Este sănătos pentru democraţie, pentru echilibrul puterilor în stat, ca un director de serviciu de informaţii să aibă un mandat limitat în timp.
Pietrificarea în funcţie nu este bună, ea poate conduce la setarea de obiective greşite pentru instituţie, la pierderea contactului cu realitatea socială, la confundarea funcției cu persoana care o deține. Nu vreau acest lucru nici pentru mine, nici pentru o instituţie care este mai valoroasă decât orice director pe care l-a avut.
Nu vreau să evit abordarea frontală a unui subiect care este legitim dezbătut în spaţiul public: funcţia de director al unui serviciu de informaţii oferă acces la un volum semnificativ de informaţii sensibile. Nu cred că este bine pentru democraţie ca o persoană să concentreze expunere la informaţie secretă pentru un timp îndelungat. Pur şi simplu, cred că cetăţenii şi statul sunt mai bine slujiţi dacă la conducerea SRI se succed lideri la intervale de timp clar stabilite.
Consider că, din moment ce mi-am atins obiectivele propuse, nu există nicio rațiune pentru a continua să exercit această funcție”, a mai spus Eduard Hellvig.
Riscul „securismului”
În scurtul bilanț, cel care a condus Serviciul aproape un deceniu a insistat asupra reformelor pe care le-a implementat și care au modernizat instituția, spălând astfel din asocierea cu fosta Securitate.
„Am reușit restructurarea instituției pentru a fi mai eficientă, am îndepărtat-o de politică și de moștenirea fostei Securități, și am menținut și amplificat încrederea și respectul partenerilor noștri externi, alături de care SRI luptă zi de zi pentru protejarea României.
Am promovat o nouă generație în funcțiile de conducere și am pus la dispoziția societății informațiile extrase din arhivele fostei Securități. Starea Serviciului este, acum, semnificativ mai bună decât era în urmă cu 8-9 ani. (...)
Cred că viitorul SRI va fi unul bun pentru România dacă instituția se ferește de greșelile și abuzurile trecutului, dacă își menține parcursul democratic și de profesionalizare care i-au adus în prezent admirația și respectul partenerilor săi din țară, din UE și din NATO” a mai spus Hellvig.
El a anunțat că în urmă cu două săptămâni SRI a transmis către Comisia de Control Raportul de activitate aferent anului 2022. Documentul este însă clasificat, până în momentul în care va fi discutat în comisie și înaintat spre dezbatere plenului reunit al Parlamentului.
Raportul care a ajuns în Parlament prezintă inclusiv o sinteză a modurilor în care SRI s-a transformat din punct de vedere al instrumentelor de lucru pentru a deveni mai flexibil şi mai adaptabil schimbărilor de realitate geopolitică.
„Prin ceea ce conţine şi confirmă, raportul SRI îmi oferă sentimentul îndeplinirii tuturor obiectivelor în rolul public de director al Serviciului Român de Informaţii. Modernizarea instituției s-a făcut la pachet cu alți pași care, în acești ani, au însemnat o separare de moștenirea vechii Securități, introducerea de cursuri despre totalitarism și democrație pentru noii angajați, predarea completă a arhivelor către CNSAS – într-un gest care am sperat să fie preluat și de alte instituții. Până acum, nu s-a întâmplat acest lucru.
Am mai vorbit de riscul securismului și nu îl voi mai repeta. Sper că suntem mai mulți cei care înțelegem mizele acestei clarificări a trecutului. Nu putem privi niciodată înainte, dacă mereu revenim în trecut, pentru a rezolva problemele nerezolvate ale altor generații. Nu putem mereu cere generațiilor viitoare să rezolve problemele pe care noi nu le-am rezolvat”, a conchis fostul director al SRI.