Curtea Constituţională a respins, miercuri, sesizarea de neconstituţionalitate formulată de către USR şi Forţa Dreptei asupra Legii securităţii cibernetice, au precizat surse ale instituţiei, pentru News.ro.
Şi Avocatul Poporului a înregistrat la Curtea Constituțională o sesizare pe această temă, separat de parlamentarii din Opoziţie.
Legea extinde atribuțiile Serviciului Român de Informații.
Deputaţii USR şi Forţa Dreptei au sesizat CCR, afirmând că legea a fost adoptată în viteză de coaliţia PSD-PNL-UDMR, fără o dezbatere reală în societatea civilă şi în Parlament, şi încalcă grav dreptul la viaţă privată al românilor.
USR mai precizează că nu poţi să obligi sute de mii de furnizorii de servicii tehnice de securitate cibernetică să-şi toarne clienţii şi să ofere pe tavă, fără mandat de la judecător, date şi informaţii private ale acestora.
Forţa Dreptei spune că „sesizarea are în vedere argumente care ţin de modul defectuos în care a fost reglementat acest domeniu, utilizându-se în mod deliberat formulări vagi şi echivoce”.
Proiectul de lege este unul contestat și de Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI), care a avertizat că ar transforma furnizorii de servicii de securitate cibernetică în delatori profesioniști și ar permite acces sporit și discreționar către SRI ori MApN la problemele de securitate și la datele persoanelor private.
ApTI a avertizat că legea are mai multe vicii:
- lărgește și mai mult spectrul celor care trebuie să se supună obligațiilor de securitate;
- extinde atribuțiile SRI, inclusiv pentru „campanii de propagandă sau dezinformare":
- adaugă noi amenzi care încep de la 5.000 de lei și ajung până la 10% din cifra de afaceri, în cazul firmelor, printre altele.
Asociația a avertizat că, prin aceste trei elemente, legea are potențial de a fi folosită nu doar pentru a proteja, dar și pentru a abuza și intimida.
Senatul a adoptat, pe 21 decembrie, în calitate de for decizional, proiectul de lege privind securitatea şi apărarea cibernetică a României. Iată principalele prevederi.