Până la finalul lui iunie, gradul de ocupare a posturilor de procurori din DNA trebuie să fie 85%, potrivit Țintei 429 din PNRR, parte din Reforma 6 „Intensificarea luptei împotriva corupției”.
Scopul fixării acestei ținte a fost obligarea politicului să ia toate măsurile necesare pentru ca DNA să aibă o capacitate de investigație cât mai mare, cu un număr de procurori cât mai aproape de schema completă.
La finalul mandatului fostului procuror șef, Crin Bologa, în martie, gradul de ocupare ajunsese de la 68 la 80%, cu 156 de posturi ocupate dintr-un total de 195 prevăzute, potrivit unui răspuns oficial al Ministerului Justiției pentru spotmedia.ro.
Crin Bologa explica atunci, într-un interviu la Europa FM, că în DNA numai ce intraseră încă 26 de procurori, în urma unui concurs la care se prezentase un număr record de candidați - 32.
Mai avea nevoie de 10 pentru a ajunge la 85%. Cum urma încă un concurs, s-a arătat pe deplin încrezător că Ținta 429 va fi atinsă.
Dl Bologa nu a fost lăsat să continue și cu cel de-al doilea mandat, șef DNA a devenit dl Marius Voineag, protejatul fostului prim-adjunct al procurorului general, actual judecător CCR, Bogdan Licu.
Procurorul șef DNA reinventează aritmetica de clasă primară
Am întrebat la DNA care este în luna mai gradul de ocupare a posturilor de procurori. Răspunsul oficial: 84,61%, deci extrem de aproape de atingerea țintei și cu aproape 5 procente mai mult decât la finalul lui martie.
Cum anume? „În intervalul indicat în solicitarea dvs. (de la începutul mandatului dlui Voineag până în prezent, lunile aprilie și mai - n.red) și-au încetat activitatea în cadrul Direcției Naționale Anticorupție un număr de șapte procurori (5 procurori ca urmare a eliberării din funcție prin pensionare, un procuror ca urmare a încetării delegării și un procuror ca urmare a încetării de drept a delegării). În același interval și-au început activitatea în cadrul Direcției Naționale Anticorupție un număr de 4 procurori”.
Deci, susține dl Voineag, procentul de ocupare a funcțiilor de procurori a crescut cu 4,6 puncte, deși din DNA au plecat 7 procurori și au venit doar 4. Deși numărul procurorilor este cu 3 mai mic decât la finalul lui martie, gradul de ocupare este, potrivit lui Voineag, cu 4% mai mare.
Ministerul Justiției și DNA – cifre și procente diferite
Am întrebat și la Ministerul Justiției care este ultima raportare a dlui Voineag în privința gradului de ocupare, adică Ținta PNRR 429.
„Conform raportării din luna mai 2023, în mandatul procurorului-șef Marius Voineag, procentul de ocupare a pozițiilor de procurori în cadrul DNA, în structura centrală și teritoriu, este de 82,56% (161 de posturi ocupate dintr-un total de 195 de posturi prevăzute)”, a răspuns Ministerul Justiției.
Surpriză: o diferență de două procente între raportarea făcută de dl Voineag la MJ și procentul comunicat presei. Pe cine a mințit dl Voineag probabil că ar fi treaba ministrului Justiției să deslușească.
Nu se potrivesc cifrele de la MJ și cele comunicate de DNA nici în privința numărului de procurori.
Conform MJ, numărul procurorilor DNA a crescut în mandatul dlui Voineag de la 156 la 161, deci cu 5 procurori. În vreme ce răspunsul DNA arată că în aceeași perioada au plecat 7 și au venit 4.
Conform MJ, DNA are cu 5 procurori în plus. Conform dlui Voineag, DNA are cu 3 mai puțini.
Cum se explică așa ceva?
Șmecheria menită să păcălească Comisia Europeană
Dacă ne uităm la procurorii care au părăsit DNA în mandatul dlui Voineag, vedem că răspunsul DNA enumeră 5 plecați la pensie, unul căruia i-a încetat delegarea (procurorul Gavra de la Timișoara) și unul căruia i-a fost revocată delegarea (procurorul Lascu, fost șef al serviciului militar anticorupție). Nu sunt însă incluși cei 4 procurori care au plecat de la DNA la Parchetul European.
Am întrebat și la DNA, și la MJ dacă în gradul de ocupare sunt incluși și procurorii plecați de la DNA la EPPO. Dl Voineag practic nu a răspuns, făcând doar trimitere la niște prevederi legale generale (vezi aici răspunsul complet). Ministerul Justiției a confirmat însă:
„Conform informațiilor prezentate în raportările primite, procurorii numiți la EPPO (Parchetul European) de la DNA au fost luați în considerare în calculul ratei de ocupare a posturilor de procurori în DNA. Astfel, atât procurorii europeni delegați în România pentru Parchetul European (EPPO), cât și ceilalți procurori cu funcții de conducere și de execuție prin delegare de la alte unități de parchet au fost incluși în procentul de ocupare a posturilor de procurori în cadrul DNA”.
Aşadar, ca să îi iasă procentul, dl Voineag a inclus în schema de personal a DNA și procurorii plecați la EPPO. Așa se explică de ce gradul de ocupare este mai mare, deși au plecat mai mulți procurori decât au venit.
L-am întrebat pe Crin Bologa dacă și raportările sale luau în calcul procurorii EPPO. Răspunsul a fost fără echivoc:
„Nu am calculat procentul cu cei plecați la EPPO. Cei plecați la EPPO au fost numiți acolo ca urmare a unui concurs, nu delegați sau detașați. Procentul de 85% a fost introdus în PNNR pentru a crește capacitatea de acțiune a DNA prin ocuparea posturilor de procuror, ca să forțeze executivul să ia măsuri pentru a putea atrage mai mulți procurori.
Cei de la EPPO au dreptul să se întoarcă de unde au plecat (nu numai la DNA), dar nu blochează posturile. La nevoie, dacă nu sunt posturi libere, se pot repartiza dintr-un fond de rezervă, prevăzut în lege. Ce ar fi dacă ar pleca zeci de procurori de la DNA și s-ar bloca posturile? Direcția nu ar mai putea funcționa.”
A include procurorii EPPO în schema DNA contrazice așadar însăși logica existenței acestei ținte PNRR care urmărește ca DNA să aibă cât mai mulți procurori care să lucreze efectiv în cadrul parchetului anticorupție.
Procurorii EPPO anchetează exclusiv fraude din bani europeni, dosarele au cu totul alt parcurs, procurorul șef DNA nu are nicio legătură cu anchetele EPPO, nu are nicio autoritate asupra procurorilor EPPO.
De altfel, după cum explica Laura Codruta Kovesi într-un interviu acordat spotmedia.ro în noiembrie, nici Inspecția Judiciară nu poate cerceta disciplinar procurorii EPPO fară acordul sau.
Procurorii europeni delegați își păstrează calitatea de magistrați români, își păstrează dreptul să revină în structura de unde au plecat la EPPO, dar sunt angajați de Parchetul European, în conformitate cu Regimul aplicabil celorlalți agenți ai UE.
În mod real, fără această șmecherie, gradul de ocupare a posturilor de procurori DNA a scăzut sub 80% în mandatul dlui Voineag, iar ținta din PNRR s-a îndepărtat.
„Au fost scoase la concurs posturi de procuror cu funcție de execuție la structura centrală și serviciile teritoriale ale DNA conform prevederilor legii 304/2022 privind organizarea judiciară”, arată Ministerul Justiției.
Dar dacă în mandatul lui Crin Bologa s-au prezentat 32 de candidați și au fost selectați 26, în mandatul dlui Voineag s-au prezentat 8 și au luat 3. Un eșec.
De ce ar mai veni la procurori buni la DNA?
Dl Voineag nu aduce în echipa de conducere a DNA oameni care să inspire încredere din punct de vedere profesional, în condițiile în care și domnia sa, provenit din DIICOT și SUPC, nu are nicio experiență în materie de corupție.
Adjuncta interimară a DNA a fost adusă dna Tatiana Toader, în ultimi 6 ani în CSM și provenită de la Parchetul Curţii de Apel Bucureşti, zero experiența anticorupție.
Un procuror de judecătorie, de 6 ani intrat în sistem, zero experiență privind corupția, care nu îndeplinește condițiile legale pentru a fi procuror șef DNA, ocupă o poziție din care pot fi supervizate lucrările procurorilor care lucrează de ani spețe de corupție.
Prin comparație, dna Kovesi avea consilieră o judecătoare cu grad de Curte de Apel.
L-am întrebat pe dl Voineag care au fost argumentele acestei alegeri. Mi-a răspuns cu temeiul legal care îi permitea să o facă. Deci nu a răspuns. În sistem se știe că dl Calina este finul lui Bogdan Licu.
Cum ar fi doritori să vină în DNA procurori cu ambiții de reală independență când de acolo a fost dat afară, fără niciun motiv, fără nicio evaluare, fără înlocuitor, șeful structurii militare, tocmai când ancheta dosare cu SRI și alte instituții de forță?
Dar toate acestea nu pot fi mascate prin deturnarea însăși a logicii, însuși scopului pentru care a fost stabilită o țintă PNRR.