Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât miercuri să menţină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an, ceea ce este o veste bună pentru românii cu credite în lei (ale căror rate depind de ROBOR şi IRCC).
În plus, BNR vine cu noutăţi despre scumpiri şi perspectivele economice ale ţării noastre.
Este a treia oară la rând când BNR nu creşte dobânda cheie. Ultima majorare a avut loc în ianuarie, când banca centrală a crescut rata de la 6,75 la 7%.
Inflaţia a scăzut graţie ieftinirii benzinei şi energiei
BNR aminteşte că rata anuală a inflaţiei a scăzut semnificativ în martie 2023, coborând la 14,53%, de la 15,52% în februarie.
BNR menţionează că, pe ansamblul primelor trei luni ale anului, rata anuală a inflaţiei s-a redus astfel considerabil (de la 16,37% în decembrie 2022), înregistrând prima scădere din ultimele 9 trimestre, aşa cum s-a anticipat.
Scăderea a fost determinată în principal de descreşterea amplă a dinamicilor preţurilor combustibililor şi energiei electrice, sub influenţa unor efecte de bază consistente şi a modificării începând cu 1 ianuarie 2023 a caracteristicilor schemei de plafonare şi compensare a preţurilor la energie.
Rata anuală a inflaţiei va continua probabil să scadă pe o traiectorie aproape similară celei previzionate anterior, coborând la nivelul de o cifră în trimestrul III 2023.
BNR a revizuit în scădere la 7% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 4,2% pentru sfârşitul lui 2024, potrivit datelor prezentate în februarie de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Prognoza actualizată reconfirmă în linii generale coordonatele precedentei.
Ce se anunţă pentru creşterea economică
Cele mai recente date şi analize indică o încetinire modestă a creşterii economiei în trimestrele I şi II 2023, implicând o decelerare uşoară a acesteia în primele trei luni ale anului curent faţă de perioada similară din 2022.
Astfel, în ianuarie-februarie 2023, comerţul cu amănuntul şi mai cu seamă serviciile prestate populaţiei şi-au prelungit creşterea robustă în raport cu perioada similară din 2022, iar vânzările auto-moto au continuat să se dinamizeze, în timp ce producţia industrială şi-a accentuat contracţia, iar volumul lucrărilor de construcţii şi-a decelerat considerabil creşterea.
Totodată, variaţia anuală a exporturilor de bunuri şi servicii a devansat-o pe cea a importurilor, care a suferit un declin mult mai pronunţat în primele două luni ale anului, probabil inclusiv ca efect al ameliorării raportului de schimb.
Drept consecinţă, deficitul comercial şi cel de cont curent s-au redus semnificativ în raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
Cum stăm cu şomajul şi euro
Rata şomajului s-a redus până la 5,4% în luna martie, după creşterea la 5,7% în trimestrul IV 2022, iar costul unitar cu forţa de muncă din industrie a continuat să-şi mărească dinamica anuală deosebit de înaltă.
În acelaşi timp, sondajele de specialitate din luna aprilie indică faptul că scade accelerat deficitul de forţă de muncă raportat de companii, dar şi sporesc intenţiile de angajare în perspectivă apropiată.
Cursul de schimb leu/euro s-a menţinut în luna aprilie la valori uşor inferioare celor prevalente în semestrul I 2022, pe fondul atractivităţii relativ ridicate a plasamentelor în lei. Totodată, leul s-a apreciat semnificativ faţă de dolarul american, în condiţiile în care acesta şi-a reluat tendinţa de slăbire în raport cu euro.
Incertitudini şi riscuri
La acest capitol, BNR vorbeşte despre războiul din Ucraina şi sancţiunile asociate, dar şi turbulenţele în sistemele bancare din SUA şi Elveţia, ce ar putea exercita efecte adverse în principal prin afectarea economiilor statelor dezvoltate şi a costurilor de finanţare în Europa Centrală şi de Est.
Absorbţia fondurilor europene (care este esenţială), în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte în implementarea proiectelor, aminteşte BNR.
Incertitudini şi riscuri crescute sunt asociate conduitei politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, ţinta de deficit bugetar stabilită pentru 2023 în vederea continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv şi al majorării semnificative a costului finanţării, şi, pe de altă parte, caracteristicile execuţiei bugetare din primele luni ale anului, precum şi seturile de măsuri de sprijin aplicate ori prelungite în 2023, într-o conjunctură economică şi socială dificilă pe plan intern şi global, cu potenţiale implicaţii adverse asupra parametrilor bugetari finali.
Conform calendarului anunţat, următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 5 iulie 2023.