Un expert în drone crede că atacul asupra Kremlinului, pe care Moscova îl atribuie Ucrainei, a fost comis de un „operator relativ sofisticat”, nu neapărat un actor statal, care s-ar putea să fi folosit o dronă de tip Mugin-5 de fabricaţie chinezească, un echipament ce poate fi cumpărat cu mai puţin de 10.000 de dolari.
Samuel Bendett, specialist în drone la Centrul pentru analize navale din SUA, a declarat că, judecând după înregistrarea video a celui de-al doilea raid, drona folosită „pare că avea aripi subţiri”, relatează The Guardian.
Acest lucru ar indica un atac din partea unui operator consacrat, deşi nu neapărat un actor de stat, care foloseşte o dronă precum Mugin-5 de fabricaţie chineză, în valoare de 9.500 de dolari.
Dronele cu aripi fixe au o rază de acţiune şi o durată de zbor mai mare decât quadcopterele simple şi ieftine, iar un aparat precum Mugin-5 poate zbura, teoretic, timp de 7 ore la o viteză de aproximativ 120 de km la oră, ceea ce face posibilă operarea pe distanţe lungi.
Analiştii au speculat, de asemenea, că drona ar putea fi o UJ-22 de fabricaţie ucraineană, care are o viteză şi o rază de acţiune similare, potrivit site-ului web al producătorului, dar scurta filmare şi dificultatea măririi la o imagine clară au făcut imposibilă orice identificare fermă.
O serie de raiduri pe teritoriul rusesc cu ajutorul dronelor au fost atribuite actorilor ucraineni sau partizanilor ruşi, inclusiv un atac de la sfârşitul lunii aprilie asupra oraşului Sevastopol din Crimeea, ocupat de Rusia, despre care surse ruseşti au declarat că a fost efectuat cu un roi de Mugin-5.
Dronele pot fi preprogramate pentru a lovi o anumită ţintă de la distanţă, dar a fost totuşi surprinzător faptul că una a putut ajunge atât de aproape de Kremlin înainte de a fi aparent doborâtă, notează The Guardian.
Ce s-a întâmplat
Două dintre numeroasele videoclipuri publicate pe canalele ruseşti de social media arată două obiecte zburând pe aceeaşi traiectorie spre unul dintre cele mai înalte puncte ale complexului Kremlin - cupola Senatului - cu ceasul de pe Turnul Spasski din apropiere indicând ora 02:27 şi 02:43 în primele ore ale zilei de miercuri.
Primul obiect zburător pare să fie distrus într-un nor de fum, iar cel de-al doilea a părut să lase resturi în flăcări pe cupolă.
Verificările Reuters privind ora şi locaţia au indicat că videoclipurile ar putea fi autentice.
Ce spun Rusia și Ucraina
Rusia a calificat incidentul drept un atac terorist şi o tentativă de asasinare a preşedintelui Vladimir Putin, pentru care a declarat că îşi rezervă dreptul de a riposta.
Ucraina a negat responsabilitatea. "Noi nu îl atacăm pe Putin, sau Moscova, noi luptăm pe teritoriul nostru", a declarat preşedintele VolodImIr Zelenski într-o conferinţă de presă la Helsinki.
Analiştii de securitate occidentali au respins ideea că atacul ar fi fost menit să-l ucidă pe Putin, având în vedere că dronele păreau să fi fost îndreptate spre un punct foarte vizibil al uriaşei cetăţi fortificate a Kremlinului. În plus, Putin lucrează adesea din altă parte. De altfel, biroul său a declarat că Putin nici nu se afla acolo în acel moment.
Ar putea fi vorba de o operațiune rusească ”cu steag fals”?
Unii analişti occidentali au declarat că este posibil ca Rusia să fi înscenat ea însăşi incidentul pentru a arunca vina asupra Kievului şi a justifica un răspuns zdrobitor. Scopul ar putea fi "să facă Ucraina să pară nesăbuită, fie pentru a slăbi sprijinul occidental, fie pentru a încerca să consolideze sprijinul intern al Rusiei", a declarat Phillips O'Brien de la Universitatea St. Andrews.
James Nixey, de la grupul de reflecţie Chatham House din Londra, a declarat că, dacă a fost o operaţiune "cu steag fals", "miroase a disperare. Şi este o strategie de mare risc care probabil va fi expusă", a adăugat analistul.
Ce se va întâmpla în continuare
Declaraţia de la biroul de presă al lui Putin sugerează că va urma un răspuns semnificativ.
Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a declarat că a venit momentul "eliminării fizice a lui Zelenski şi a camarilei sale", iar preşedintele Parlamentului, Viaceslav Volodin, a cerut utilizarea "armelor capabile să oprească şi să distrugă regimul terorist de la Kiev".
Analiştii occidentali s-au întrebat până unde este posibilă escaladarea din partea Rusiei, având în vedere moartea şi distrugerile pe care le-a provocat deja în Ucraina prin atacuri masive cu rachete.
Matthew Ford, profesor asociat la Universitatea Suedeză de Apărare, a declarat că noi lovituri asupra infrastructurii energetice ucrainene ar fi mai puţin eficiente acum că a sosit primăvara şi că întreruperea aprovizionării cu cereale ar afecta propriii aliaţi ai Rusiei.
De asemenea, el a pus sub semnul întrebării capacitatea Moscovei de a-l elimia pe Zelenski. "Cel mai aproape au fost primăvara trecută. Cum ar putea reuşi acum? Pare foarte puţin probabil", a declarat el într-un interviu telefonic pentru Reuters.