Ziua 434 de război a adus imagini pe care nu le-am fi crezut posibile în urmă cu un an: fum deasupra Kremlinului, în urma unui atac cu drone, potrivit versiunii anunțate de la Moscova.
Incidentul de securitate a fost descris de purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov drept un atentat la viața președintelui Vladimir Putin.
Rămâne să fie stabilită autenticitatea imaginilor, care, deși s-au petrecut noaptea, au apărut în spațiul public abia după prânz. Incidentul a dat pretextul interzicerii totale a dronelor în Moscova, iar politicienii apropiați Kremlinului au început să facă apeluri pentru „distrugerea fără milă” a lui Zelenski, cu lovituri de rachetă la Kiev. Ucraina neagă orice implicare şi spune că "ceva se petrece în Rusia".
Peste noapte numeroase atacuri cu drone au avut loc și de o parte, și de cealalta a graniţei. Rușii au lansat zeci de drone kamikaze, printre orașele țintite fiind și Kievul. Ceva mai mult succes au avut atacurile ucrainenilor. La Krasnodar au iscat un incendiu uriaș la un depozit de petrol, la Briansk au lovit un aerodrom militar, în timp ce în Belgorod alarmele au sunat continuu toată noaptea.
În Crimeea a avut loc o explozie pe un tronson de cale ferată. Autoritățile de ocupație și FSB au anunțat capturarea unui grup de sabotori. Aceștia ar fi acționat la ordinele spionajului ucrainean și ar fi urmat și să asasineze mai mulți lideri pro-ruși.
Astfel de atentate asupra liderilor impuși de forțele de ocupație au devenit tot mai frecvente. În Melitopol, adjunctul Poliției a ajuns la spital după ce o bombă a explodat când a deschis poarta locuinței sale.
În ce privește contraofensiva, se pare că cele 8 brigăzi pregătite să aducă „furtuna” asupra rușilor ar mai avea nevoie de câteva săptămâni. În orice caz, Kievul a devenit tot mai secretos pe subiect inclusiv cu aliații occidentali, după ce planurile i-au fost încurcate de scurgerea de informații de la Pentagon. Despre ea a vorbit Volodimir Zelenski într-un interviu la Washington Post, unde a dat de înțeles că a aflat din presă de breșa de securitate, nefiind informat în prealabil de partea americană.
Atac cu drone la Kremlin
- Atac la Kremlin - Pe mai multe canale de Telegram au apărut filmări realizate de locuitori din districtul Zamoskvorecie, situat pe malul celălalt față de Kremlin, în care se văd coloane de fum ridicându-se deasupra impunătorului palat. Presa din Rusia vorbește de două drone care s-ar fi prăbușit în apropiere de Kremlin.
- Moscova acuză Ucraina că a vrut să-l omoare pe Putin - „Peste noapte, Ucraina a încercat un atac cu două drone asupra Palatului Prezidențial. Aparatele au fost doborâte în urma acțiunilor forțelor armate și serviciilor speciale. Președintele nu a fost rănit, programul său rămâne neschimbat. Nu au existat pagube și nici victime în urma prăbușirii resturilor. Rusia își rezervă dreptul să răspundă așa cum crede de cuviință. Acțiunile Kievului sunt atacuri teroriste planificate și un atentat la viața președintelui Rusiei”, a spus Dmitri Peskov.
- Putin nu se lasă intimidat - Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a anunțat că Putin nu se afla la Kremlin la momentul atacului și că parada de 9 mai se va ține conform programului. Însă astăzi Putin nu lucrează de la Kremlin, ci de la reședința din Novo-Ogaryovo.
- Pe rețele a început să circule o filmare care ar arăta momentul în care o dronă cade pe acoperișul uneia dintre clădirile Kremlinului. Autenticitatea ei nu a fost verificată.
- Moscova a interzis dronele pe cerul său.
- Se cere atac la Kiev - Mihail Şeremet, un deputat al Dumei de Stat care reprezintă Crimeea, a cerut ca și reședința lui Zelenski de la Kiev să fie bombardată: „Teroriștii s-au instalat la Kiev și, după cum știți, negocierile cu ei nu au niciun rost. Trebuie să fie distruși cât mai rapid și fără milă. Este timpul să lansăm un atac cu rachete asupra reședinței lui Zelenski din Kiev. Ofer eu coordonatele - Strada Bankova, nr 11, acolo unde așa-zisa administrație prezidențială are sediul”.
- Ucraina neagă orice implicare prin vocea lui Mihailo Podoliak, consilier prezidenţial: "Cât despre dronele de deasupra Kremlinului. Totul este previzibil... Rusia pregătește în mod clar un atac terorist la scară largă. De aceea, reține mai întâi un mare grup aşa-zis subversiv în Crimeea. Și apoi anunţă „drone peste Kremlin”. În primul rând, Ucraina poartă un război exclusiv defensiv și nu atacă ținte de pe teritoriul Federației Ruse. Pentru ce? Acest lucru nu rezolvă nicio problemă militară. Dar oferă Federației Ruse motive pentru a-și justifica atacurile asupra civililor... În al doilea rând, urmărim cu interes numărul tot mai mare de accidente și incidente care au loc în diferite părți ale Federației Ruse. Apariția dronelor la instalațiile energetice sau la Kremlin poate indica doar activități de gherilă ale forțelor locale de rezistență. După cum știți, dronele pot fi cumpărate de la orice magazin militar... Pierderea controlului puterii asupra țării de către clanul lui Putin este evidentă. (...) Într-un cuvânt, ceva se întâmplă în Federația Rusă, dar cu siguranță fără dronele Ucrainei deasupra Kremlinului.
- ”Distrugerea regimului terorist de la Kiev” - Influentul preşedinte al Dumei de Stat a Rusiei, camera inferioară a Parlamentului rus, Viaceslav Volodin, cere utilizarea "armelor capabile să oprească şi să distrugă regimul terorist de la Kiev". Volodin spune că tentativa de atac cu drone asupra reşedinţei prezidenţiale de la Kremlin face imposibilă orice negociere cu conducerea de la Kiev. Pe fondul a ceea ce se întâmplă, "nu pot exista negocieri cu regimul Zelenski", a scris Volodin miercuri pe canalul său Telegram.
- Reacția lui Zelenski - Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a negat că ţara sa ar fi responsabilă pentru ceea ce Rusia susţine că a fost o tentativă de asasinat împotriva preşedintelui rus Vladimir Putin, după un aparent atac cu dronă asupra Kremlinului. "Noi nu îl atacăm pe Putin şi nici Moscova", a declarat Zelenski în timpul unei conferinţe de presă susţinute la Helsinki. El a mai spus că Ucraina nu are suficiente arme pentru a-şi permite să le risipească în incidente de acest gen. "Noi luptăm pe teritoriul nostru, ne apărăm satele şi oraşele. Nu avem suficiente arme pentru asta. De aceea nu le folosim nicăieri în altă parte. Noi ne confruntăm cu un deficit, nu putem să risipim. Noi nu l-am atacat pe Putin, îl lăsăm justiţiei", a adăugat Zelenski.
Ce se întâmplă pe front
- Atac eșuat cu zeci de drone kamikaze - Rușii au lansat peste noapte 26 de drone kamikaze asupra mai multor orașe ucrainene, inclusiv asupra capitalei. În regiunea Dnipropetrovsk din 7 drone una singură a lovit o clădire administrativă, provocând un incendiu. În Kiev nu au fost pagube, toate dronele fiind doborâte. În regiunea Nikolaev una dintre drone a lovit o casă, dar din fericire nimeni nu a fost rănit. La Kirovograd, un depozit de petrol a fost ținta a 3 drone, neexistând informații despre pagubele provocate.
- Explozie în Crimeea - Liderul Crimeii anexate Serghei Aksionov a anunțat că un grup de spioni ucraineni a aruncat în aer un tronson de cale ferată în regiunea Bahcisarai.
- Sabotori arestați - FSB a anunțat că a reținut un grup de cetățeni ruși și ucraineni care ar fi plănuit o serie de atentate în Crimeea, la comanda serviciului de spionaj al Ministerului Apărării din Ucraina. Asupra lor ar fi găsit 5 bombe, detonatoare electronice și aparatură de urmărire. Printre țintele acestui grup ar fi fost șeful Consiliului de Stat al Crimeii, Vladimir Konstantinov, sau primarul din Yalta, Yanina Pavlenko.
- Atac cu dronă la un depozit de petrol din Rusia - Serviciile de urgență din Krasnodar au confirmat pentru agenția TASS că o dronă a provocat incendiul de la depozitul de petrol din satul Volna. Incendiul uriaș iscat se întinde pe 1.200 de mp și e vizibil de pe Podul Crimeii.
- Atentat la poartă - O bombă a fost amplasată la locuința din Melitopol a adjunctului prorus al şefului unui departament regional de poliţie din Zaporojie: „A fost amplasat un dispozitiv exploziv improvizat, care a fost declanşat atunci când adjunctul şefului Direcţiei Centrale a Afacerilor Interne din Rusia pentru regiunea Zaporojie a deschis poarta, în drum spre serviciu. Ca urmare, bărbatul a suferit o rană provocată de o mină. Victima a fost internată într-o unitate medicală".
- Lovitură în Briansk - 5 drone ale forțelor ucrainene au atacat un aerodrom militar din regiunea Briansk. Două și-au atins ținta, provocând pagube minore. Iar calea ferată încă este nefuncțională după atacurile care au dus, în două zile consecutive, la deraierea unor trenuri de marfă.
- Alertă în Belgorod - Alarmele antiaeriane au sunat în Belgorod întreaga noapte.
- Carantină totală în Herson - Autoritățile de ocupație din Herson au instituit o carantină totală timp de două zile jumate. Din 5 mai de la ora 20:00, până pe 8 mai la 06:00, nimeni nu are voie să iasă din casă. Rușii spun că e necesară măsura pentru a permite forțelor de ordine să-și facă treaba, dar nu precizează care e aceasta.
- Hypermarket bombardat - În Herson, singurul hypermarket care mai funcționa în oraș a fost bombardat de ruși, provocând moartea a 3 persoane și rănirea altor 5, au anunțat autoritățile ucrainene. Orașul Herson nu este sub ocupație, față de alte părți ale regiunii, unde invadatorii tocmai anunțaseră că urmează să impună carantină totală timp de 2 zile și jumătate.
Contraofensiva ucraineană
- Pregătiri de furtună - Opt noi brigăzi de soldaţi ucraineni au fost formate pentru a lua parte la contraofensivă. Ministrul ucrainean de Interne a declarat că au fost „formate complet" brigăzile iniţiale pregătite pentru „furtună", care cuprind până la 40.000 de soldaţi, dar a adăugat că acestea vor avea nevoie de o pregătire suplimentară înainte de a fi gata să ia parte la lupte. Acest proces ar putea dura încă 2-3 săptămâni.
- Coșmarul ocupației rusești - Iuri Sobolevski, prim-adjunctul şefului consiliului regional ucrainean din Herson, şi-a exprimat optimismul că Ucraina va fi capabilă să îşi recupereze teritoriul de la Rusia: „Ceea ce se întâmplă acum în teritoriul ocupat temporar este doar un coşmar. Acest lucru nu ar trebui să se întâmple în secolul XXI. Sunt camere de tortură, paşapoarte forţate şi deportarea copiilor”.
- Contraofensivă fără dată de start - Sobolevski consideră deja începută contraofensiva: „Ceea ce fac forţele armate ucrainene în sectorul nostru sudic poate fi considerat o contraofensivă: menţinerea controlului focului, distrugerea constantă a ţintelor militare şi reducerea capacităţii de luptă a inamicului. Prin urmare, nu cred că va exista o dată de la care se va considera că a început exact contraofensiva".
- Precauție după Pentagon Leaks - Kievul a început să împărtășească mai puține date despre contraofensivă cu aliații, de teama unor noi scurgeri de informații ca la Pentagon, scrie Politico. Și pe plan intern sunt doar câteva persoane care cunosc toate detaliile.
Diplomație de război
- Zelenski în Finlanda - Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a sosit miercuri în Finlanda, pentru a se întâlni cu liderii ţărilor nordice, în vederea unor discuţii despre războiul cu Rusia şi despre relaţiile europene. Zelenski urmează să se întâlnească cu preşedintele finlandez Sauli Niinisto, precum şi cu şefii de guvern din Suedia, Norvegia, Danemarca şi Islanda.
- Zelenski merge la Berlin - Preşedintele Volodimir Zelenski va face pe 13 mai o vizită la Berlin, scrie ziarul Tagesspiegel, care adaugă că liderul de la Kiev va fi primit de cancelarul Olaf Scholz cu onoruri militare pe 14 mai, după care va pleca spre Aachen, unde i se va decerna Premiul Charlemagne pe 2023.
- Vizita în Germania ar putea fi anulată - Administraţia de la Kiev este deranjată de publicarea informaţiilor privind vizita preşedintelui Volodimir Zelenski în Germania şi analizează posibilitatea anulării deplasării, pe fondul riscurilor de securitate, afirmă surse citate de presa germană. "Administraţia de la Kiev este profund dezamăgită de difuzarea de către surse germane a unor informaţii de securitate foarte sensibile. Este un lucru iresponsabil şi ar putea fi pusă sub semnul întrebării chiar posibila vizită a preşedintelui Ucrainei", a declarat un oficial ucrainean, sub protecţia anonimatului. Surse politice de la Berlin au declarat miercuri, potrivit publicaţiei Der Spiegel, că preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, ar putea efectua o vizită în Germania în perioada 13-14 mai, pentru întâlniri cu preşedintele Frank-Walter Steinmeier şi cancelarul Olaf Scholz.
- Papa negociază pacea - Papa Francisc s-a întâlnit cu mitropolitul Antonie, la câteva zile după ce a declarat că Vaticanul este implicat într-o misiune de pace pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Reprezentantul Bisericii Ortodoxe Ruse a participat la audiența săptămânală a papei din Piața Sf. Petru, l-a salutat pe Francisc și i-a prezentat o icoană. Mai târziu, Antonie a fost văzut fiind condus de pe scenă de unul dintre angajații de la Vatican.
- Zelenski a aflat din presă de Pentagon Leaks - Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat într-un interviu acordat luni ziarului Washington Post că nu a avut nicio discuţie cu Casa Albă în legătură cu scurgerea masivă de documente ultrasecrete ale serviciilor secrete americane, calificând dezvăluirile ca fiind dăunătoare atât pentru Washington, cât şi pentru Kiev: „Nu am primit în prealabil informaţii de la Casa Albă sau de la Pentagon. Eu personal nu am avut aceste informații. Este cu siguranţă o poveste nefericită. Nouă nu ne face bine, nu face bine nici reputaţiei Casei Albe şi cred că nu face bine nici reputaţiei Statelor Unite".
- Negocieri la Istanbul - Miniștrii adjuncți ai Apărării din Rusia, Ucraina și Turcia se vor întâlni vineri, la Istanbul, pentru a discuta despre un acord care permite exporturile de cereale ucrainene în Marea Neagră, a declarat miercuri ministrul turc al Apărării, Hulusi Akar.
- Sancțiuni pentru ruși și iranieni - Noua Zeelandă a impus sancțiuni împotriva a 9 indivizi ruși și 18 companii. Vor urma sancțiuni și pentru cetățeni și companii iraniene care susțin războiul Rusiei în Ucraina.
Cursa înarmării
- Șoigu și dublarea producției de rachete - Institutul pentru Studiul Războiului dedică raportul de miercuri declarației făcute de ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, legate de dublarea producției de rachete. Armata rusă încearcă astfel să proiecteze imaginea că e proactivă și să le inspire frică ucrainenilor că noi atacuri masive asupra infrastructurii critice vor avea loc.
- Danemarca trimite arme și echipamente - Danemarca urmează să doneze Ucrainei echipament, muniţie şi material de apărare aeriană în valoare de 228 de milioane de euro. Pachetul include vehicule blindate şi de deminare, obuze de mortier şi poduri mobile de campanie. E cea mai mare contribuție a danezilor de la începutul invaziei.
- UE vrea obuze - Comisia Europeană va propune miercuri un instrument financiar care va stimula capacitatea de producţie a muniţiei în Uniunea Europeană la un milion de obuze pe an, cu scopul refacerii stocurile naţionale, dar şi pentru a ajuta Ucraina.