Camera de Comerţ şi Industrie a României propune reducerea numărului de judeţe de la 42 la 15, redefinirea noţiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5.000 de locuitori, precum şi redefinirea noţiunii de oraş ca localitate cu cel puţin 10.000 de locuitori.
Acestui demers al Camerei Naţionale, „absolut necesar al reorganizării teritoriale urgente a României”, s-au alăturat mai multe organizaţii patronale şi asociaţii din domenii precum morăritul și panificația, construcțiile, domeniul agro-alimentar, transportatorii, brokerii, dar și cei din industria vinului sau turismului.
Apelul mediului de afaceri vine ca urmare a lipsei de bani la bugetul de stat, așa cum a reieșit din situația prezentată de Ministerul de Finanțe.
„În acest context, CCIR reiterează nevoia urgentă de reorganizare administrativă a României, prin reducerea numărului de judeţe de la 42 la 15, redefinirea noţiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5.000 de locuitori, precum şi redefinirea noţiunii de oraş ca localitate cu cel puţin 10.000 de locuitori. Totodată, toate instituţiile publice deconcentrate trebuie să fie regrupate sub această nouă formă administrativă.
În împrejurările actuale, România nu mai este o destinaţie atractivă pentru investitorii străini din punctul de vedere al forţei de muncă calificate şi din cauza retrocedărilor făcute haotic. Astfel, România s-ar putea afla în imposibilitatea de a oferi terenuri pentru deschiderea unor linii de producţie, mai ales în contextul în care multe afaceri şi-au început relocarea din Asia. Singura atractivitate pe termen mediu şi lung a României poate rămâne fiscalitatea redusă susţinută de predictibilitate”, potrivit comunicatului de presă, citat de Mediafax.
Camera de Comerţ consideră că „există riscul ca prin adoptarea unor măsuri eronate în ceea ce priveşte acoperirea găurilor bugetare, mediul de afaceri să devină, dacă nu un ţap ispăşitor, atunci cel puţin o victimă colaterală”.
Reacţia Guvernului
Dan Cărbunaru a declarat joi că nu poate confirma că există la nivelul Guvernului o iniţiativă care să fie avansată în acest sens, dar asta nu înseamnă că la nivelul opiniei publice, la nivelul societăţii civile sau în mediul economic nu se pot purta dialoguri legate de cum ar putea arăta diverse formule de reorganizare administrativ-teritoriale.
”Astfel de iniţiative legate de reorganizarea administrativ-teritorială a ţării sau de eficientizarea funcţionării aparatului administrativ nu sunt neapărat apărute zilele trecute. Ele apar periodic şi apar din nevoia de a gestiona într-un mod optim modul în care statul administrează această ţară.
Suntem într-un context destul de complicat, n-aş vrea să-l readuc acum în faţă, atât războiul de la graniţă, cât şi celelalte crize pe care le gestionăm în această perioadă. Nu înseamnă că nu este o prioritate gestionarea bunului public în general şi în mod special nevoia de a organiza mai bine administrativ şi mai eficient administrativ-teritorial ţara noastră”, a spus purtătorul de cuvânt al Guvernului, citat de News.ro.
Dan Cărbunaru a arătat că ”la acest moment pot fi discutate multe variante”.
”Nu vă pot confirma că există la nivelul guvernului o iniţiativă care să fie avansată în acest sens, dar asta nu înseamnă că la nivelul opiniei publice, la nivelul societăţii civile sau în mediul economic nu se pot purta dialoguri legate de cum ar putea arăta diverse formule de reorganizare administrativ-teritoriale, care implică o serie întreagă de proceduri, care sunt pe de o parte complexe din perspectivă legală, dar şi puse în contextul pe care îl traversăm, generează probabil o nevoie de aşteptare”, a declarat Cărbunaru.
România are 41 de judeţe de 55 de ani
În prezent, din 1968, România este împărţită în 41 de judeţe plus municipiul Bucureşti, capitala având acelaşi nivel administrativ precum un judeţ.
Ultima reformă administrativ-teritorială majoră din România a avut loc în anul 1968, când s-a trecut de la împărțirea pe regiuni și raioane (având ca model împărțirea teritoriului Uniunii Sovietice) la reîmpărțirea pe județe (care fuseseră desființate de autoritățile comuniste în 1951, reforma din 1968 înființând însă județe mai mari și mai puțin numeroase).
Suprafața medie a județelor este de 5.809 km2, județul Timiș (8.697 km2) fiind cel mai mare, iar județul Ilfov (1.583 km2), cel mai mic.