Recentul colaps al băncii americane Silicon Valley Bank şi criza de la banca elveţiană Credit Suisse au declanşat îngrijorări cu privire la o eventuală extindere la nivelul sectorului financiar internaţional. Chiar dacă guvernele şi instituţiile financiare europene urmăresc îndeaproape situaţia, nu este totul atât de sumbru, relatează platforma media European Newsroom (enr). Pe de altă parte, șefa FMI, Kristalina Georgieva, a făcut duminică un apel la vigilenţă în contextul în care riscurile la adresa stabilităţii financiare au crescut.
Luni, politicienii şi liderii din sectorul financiar european s-au mişcat pentru a consolida încrederea consumatorilor, după criza de la Credit Suisse, a doua mare bancă elveţiană. Preluarea în regim de urgenţă a Credit Suisse de către rivala UBS şi dificultăţile apărute la unele bănci regionale americane au alimentat îngrijorările cu privire la băncile din zona euro pe parcursul acestei săptămâni.
Consultanţii europeni au confirmat că în eventualitatea falimentului unei bănci din Uniunea Europeană se aplică o regulă conform căreia acţionarii şi ceilalţi creditori vor trebui să suporte o parte din pierderi. Primii care vor suporta pierderile unei bănci vor fi acţionarii. Dacă asta nu va fi suficient, vor fi nevoiţi să suporte pierderi şi deţinătorii de obligaţiuni subordonate, aşa-numitul capital AT1.
În cazul Credit Suisse, deţinătorii de obligaţiuni AT1 urmează să îşi piardă toţii banii investiţi, odată cu preluarea băncii de către UBS. Pentru aceste obligaţiuni AT1, pierderile se ridică la 16 miliarde de franci (16 miliarde de euro). Deţinătorii de acţiuni Credit Suisse vor fi nevoiţi să renunţe la o mare parte din banii lor investiţi, dar în schimb vor primi acţiuni UBS.
Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a rămas optimistă că problemele de la Credit Suisse nu se vor răsfrânge asupra sistemului financiar din zona euro. Sectorul bancar european este rezistent, graţie poziţiilor solide de capital şi lichiditate, a spus Lagarde. În contextul actualelor tensiuni de pe piaţă, BCE este gata să susţină sistemul financiar cu lichidităţi, dacă va fi nevoie, şi să menţină funcţionarea lină a politicii monetare, a adăugat Lagarde.
Săptămâna trecută, BCE a majorat dobânda de referinţă cu 50 de puncte de bază, în pofida turbulenţelor. Având în vedere nivelul ridicat de incertitudine din acest moment, banca centrală nu a dorit să facă promisiuni cu privire la viitor. Lagarde a subliniat că gardienii euro se vor ghida după datele economice.
În Europa, politicienii şi oficialii băncilor centrale au opinii diferite cu privire la eficienţa celor mai recente decizii de politică monetară ale BCE.
Italia: dobânda de politică monetară a BCE este analizată
Ministrul italian al Economiei, Giancarlo Giorgetti, a spus luni că în opinia sa impactul crizei de la Giancarlo Giorgetti asupra sistemului bancar italian va fi unul "nesemnificativ". Referindu-se la turbulenţele de pe piaţă care au legătură cu Credit Suisse şi, înainte de asta, cu colapsul Silicon Valley Bank din SUA, Giorgetti a spus că în opinia sa pieţele s-au mai calmat puţin. "Cred că situaţia din Europa este sub control. Suntem în contact continuu cu autorităţile de reglementare şi suntem liniştiţi cu privire la sistemul bancar italian", a declarat Giancarlo Giorgetti.
Indicele principal al bursei de la Milano a scăzut luni dimineaţă cu 2,6%, iar acţiunile băncilor au fost afectate de săptămâna de turbulenţe de pe pieţele financiare internaţionale. Anunţul salvării Credit Suisse nu a reuşit să elimine îngrijorările investitorilor. Marţi, bursa de la Milano a închis şedinţa în creştere cu 2,53%, după ce acţiunile băncilor şi-au revenit puternic după pierderile înregistrate recent ca urmare a problemelor de la Silicon Valley Bank şi Credit Suisse.
Giorgetti şi-a reluat de asemenea criticile vis a vis de politica BCE de majorare a dobânzilor pentru a combate inflaţia ridicată. "Această politică ar trebui calibrată cu mare atenţie pentru că majorarea dobânzilor ar putea fi utilă pentru a controla inflaţia dar poate de asemenea provoca probleme la adresa stabilităţii financiare", a spus Giorgetti.
Decizia BCE de a majora dobânda de referinţă cu 50 de puncte de bază nemulţumeşte guvernul italian. "BCE nu se îndreaptă în direcţia corectă, chiar dacă astăzi a fost începutul unui proces de regândire. În opinia noastră, aceasta nu este maniera corectă pentru a contracara inflaţia", a spus vicepremierul şi ministrul italian de Externe, Antonio Tajani.
Franţa: Regulile Basel III au salvat situaţia
Băncile europene sunt într-o situaţie "extrem de solidă", iar situaţia lor nu este similară cu cea a unor bănci americane a spus guvernatorul Băncii Franţei şi membru în consiliul guvernatorilor BCE, François Villeroy de Galhau, pe fondul îngrijorărilor cu privire la o criză în sectorul bancar.
"Băncile europene nu sunt în aceeaşi situaţie ca anumite bănci americane dintr-un motiv foarte simplu, acela că nu sunt supuse aceloraşi reguli", a adăugat François Villeroy de Galhau. Regulile denumite Basel III au fost create după criza financiară din 2008, pentru a se asigura că băncile au un nivel adecvat de capital şi lichiditate, au fost "eficiente", a spus Villeroy de Galhau. Potrivit acestuia, 400 de bănci europene respectă regulile Basel III, comparativ cu doar 13 în SUA.
În mandatul preşedintelui Donald Trump, băncile americane de talie mică şi mijlocie au fost scutite de la regulile Basel în 2019, a spus Villeroy de Galhau, menţionând că printre acestea se numără atât Silicon Valley Bank cât şi Signature Bank, care au dat faliment săptămâna trecută. Guvernatorul Băncii Centrale a Franţei a explicat că Credit Suisse este un caz special. "Este o bancă ce a avut atât dificultăţi cu modelul de business cât şi deficienţe cu sistemul de controale interne", a spus Villeroy de Galhau.
Chiar dacă BCE a anunţat că este pregătită să furnizeze lichiditate pentru a asigura stabilitatea sistemului financiar din zona euro, BCE a continuat să majoreze dobânda de bază cu o jumătate de punct procentual pentru a contracara inflaţia, în pofida temerilor că majorarea costului creditului ar putea crea noi presiuni asupra băncilor. Villeroy de Galhau a spus că decizia BCE a trimis un mesaj "puternic" de încredere în strategia sa de luptă cu inflaţia şi soliditatea băncilor europene şi franceze.
Slovenia, Bulgaria şi Germania păstrează o atitudine calmă
Luni, Banca centrală a Sloveniei a anunţat că sistemele bancare din Europa şi Slovenia operează în mod solid, fără a fi afectate de turbulenţele de pe pieţele bancare din SUA şi Elveţia. "Sectorul bancar din zona euro este rezistent, cu poziţii solide de capital şi lichiditate", a adăugat Banca Sloveniei.
Conform asigurărilor venite de la Banca Sloveniei, gama instrumentelor din arsenalul de politică monetară al BCE este suficient de amplă pentru a oferi sprijin de lichiditate sistemului financiar, atunci când va fi nevoie.
Ministrul interimar al Finanţelor din Bulgaria, Rozita Velkova, a comentat că la acest punct nu există riscul de contagiune pentru Bulgaria de pe urma falimentelor bancare din SUA.
Analistul financiar de la MoitePari.bg, Desislava Nikolova a menţionat faptul că majorările de dobândă de la BCE, care au început în 2022, nu au afectat piaţa bancară din Bulgaria, datorită nivelului solid de lichiditate. Ţara are suficiente resurse pentru a încetini procesele care au legătură cu majorarea dobânzilor, a spus Nikolova. Pentru că nu face parte din zona euro, Bulgaria a putut menţine cele mai mici dobânzi la credite şi depozite, a apreciat analistul. Aceasta a mai spus că în loc de o creştere treptată a dobânzilor, Bulgaria ar putea cunoaşte o majorare mai rapidă din cauza condiţiilor macroeconomice, ultimele evoluţii provocând incertitudine.
Luni, cancelarul german Olaf Scholz a salutat "acţiunile decisive adoptate de autorităţile elveţiene" prin preluarea Credit Suisse de către rivala UBS, a declarat un purtător de cuvânt al executivului. Acesta a subliniat că autorităţile europene au învăţat lecţia după criza financiară din 2008 şi au înăsprit reglementările în sectorul bancar. "De aceea, sistemul bancar german este bine poziţionat", a adăugat purtătorul de cuvânt.
Nu se întrevede încă sfârşitul majorărilor de dobândă la BCE
Potrivit preşedintelui Băncii centrale a Germaniei (Bundesbank), Joachim Nagel, care face parte şi din comitetul de politică monetară de la BCE, instituţia de la Frankfurt nu a ajuns încă la finalul ciclului de majorare a dobânzilor. În acelaşi timp, într-un interviu pentru Financial Times, Joachim Nagel a apreciat că dobânzile se apropie de un nivel restrictiv. Economiştii consideră că acesta este nivelul la care dobânzile încep să încetinească activitatea economică.
Nagel a subliniat că BCE va trebuie să reziste celor care cer o diminuare prematură a dobânzilor, după ce va fi atins vârful majorărilor. Altfel, există riscul ca inflaţia ridicată să crească din nou, a spus Nagel. "Lupta noastră cu inflaţia nu s-a încheiat", a subliniat guvernatorul Băncii centrale a Germaniei.
FMI, apel la vigilență
Pe de altă parte, directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Kristalina Georgieva, a făcut duminică un apel la vigilenţă în contextul în care riscurile la adresa stabilităţii financiare au crescut, transmite Reuters.
"Este clar că riscurile la adresa stabilităţii financiare au crescut", a spus duminică Kristalina Georgieva cu prilejul China Development Forum, eveniment organizat la Beijing de guvernul chinez.
"Decidenţii politici au luat măsuri decisive ca răspuns la riscurile care planează asupra stabilităţii financiare. Aceste măsuri au reuşit, într-o anumită măsură, să atenueze tensiunile de pe piaţă însă incertitudinea este ridicată şi de acea este nevoie să rămânem vigilenţi", a adăugat Kristalina Georgieva.
În discursul său, directorul FMI şi-a reiterat punctul de vedere conform căruia 2023 va fi un nou an dificil, în condiţiile în care ritmul de creştere a economiei mondiale va coborî sub 3% din cauza efectelor pandemiei, războiului din Ucraina şi înăspririi politicii monetare.
Chiar şi în condiţiile unor prognoze mai bune pentru 2024, creşterea economiei mondiale va fi una inferioară mediei istorice de 3,8% iar perspectiva generală este una slabă, a spus Kristalina Georgieva la China Development Forum.
Fondul Monetar Internaţional a prognozat că Produsul Intern Brut mondial va înregistra un avans de 2,9% în acest an şi în luna aprilie urmează să dea publicităţii un nou set de previziuni.
Georgieva a mai spus că revenirea solidă economiei chineze, care este aşteptată să înregistreze un avans al PIB de 5,2% în 2023, oferă o anumită speranţă pentru economia mondială, în condiţiile în care se estimează că gigantul asiatic va fi responsabil pentru aproximativ o treime din creşterea economică globală în 2023.