Așa începe criza. Avem al doilea mare eșec bancar din istoria Statelor Unite.
Ce s-a întâmplat?
În perioada de bani ieftini, Silicon Valley Bank a investit depozitele oamenilor în titluri de stat pe termen lung. Problema e că, la vremea aceea, titlurile aveau dobânda mică. Acum dobânzile sunt mari, așa că valoarea lor a scăzut masiv. Cine ar vrea un titlu care îți dă 1% dobândă, când poți să iei de pe piață unul care îți dă 5%?
Ca să facă față clienților care aveau nevoie de banii lor, banca a încercat să-și vândă din activele pe care le are. Nu a reușit prea bine. A vândut în pierdere. O pierdere colosală de 1,8 miliarde de dolari. Așa că au încercat să facă rost de bani noi de pe piețele de capital. Dar cine să investească într-o barcă, care se scufundă? Nu au reușit nici așa să strângă bani.
Vestea că nu au reușit să strângă banii de care aveau nevoie ca să poată avea clienții acces la propriii lor bani din cont a pornit spirala morții. Toți deponenții aveau interes să-și scoată banii din bancă pe cât mai repede. Cine a reușit să-și ia banii, bravo lor. Cine nu, rămâne cu banii pierduți.
Acum banca a intrat sub tutela guvernului american care asigură deponenții americani. Problema e că 89% din depozitele din bancă nu erau asigurate. Deci bani pierduți.
Ai cui bani? Nu e încă clar, dar mai ales ai companiilor din industria de IT americană. Deci acolo va fi o problemă mare. Companii care în mod tradițional sunt pe pierderi la început de drum și care au nevoie de banii aceia pentru a se susține, dar au pierdut tot. Acum se întreabă cum își vor mai plăti salariile.
Multe dintre aceste firme vor închide și își vor vinde activele. Unele vor reuși, altele vor da faliment total. Așa începe criza. Lanțul de falimente. Fix ce s-a întâmplat și în criza din 2008-09.
Și apropo de așa zișii „experți” economici. Pe 6 martie, Forbes, o mare publicație americană, numea această bancă drept una dintre cele mai bune bănci americane pentru al 5-lea an consecutiv. Pe 10 martie banca s-a prăbușit.
Luna trecută, Jim Cramer, un economist umflat cu pompa de o televiziune americană, tot recomanda intens să cumpere lumea acțiuni la această bancă. Săracii oameni care l-au crezut au pierdut tot.
Ani întregi de bani ieftini au dus la o serie de investiții nesustenabile. Investiții care n-ar fi trebuit niciodată să aibă loc. Sau investiții care trebuia să nu continue, dar care au fost menținute artificial în viață. Care sunt acelea? Nimeni nu poate ști exact. Vom vedea la criză care investiții dau faliment și care nu.
Ce ar trebui să facă România?
De evitat impactul crizei nu se poate. Am fi putut în schimb să avem o economie solidă, pe forțe proprii, fără să depindem de bani din afară. Din păcate, statul român nu a fost niciodată condus de oameni care să aibă vreo viziune economică alta decât să rămânem o colonie dependentă de deciziile luate în alte părți.
Când va plesni criza rău, domnul Ciolacu va da din umeri și va zice că e vina americanilor. Din păcate, e vina lui și a clasei politice complet lipsite de dorința de a face vreo reformă. De aceea, România este o colonie complet dependentă de deciziile luate în alte țări.
Criza ne va lovi mult mai rău decât alte state, iar suferința care ar fi putut fi evitată este în întregime vina politicienilor care ne-au ținut cu cheltuieli mari și deficite imense finanțate prin datorie și tiparniță.
Ce puteți face dumneavoastră?
Pe cât se poate să nu vă îndatorați.
Adică să nu picați în plasa programelor de încurajare a îndatorării ale statului (toate FNGCIMM-urile, programele doamnei Firea de îndatorare a tinerilor etc...). Și, pe cât posibil, să vă țineți economiile în cash.
Investiți doar în ce sunteți foarte siguri că este o oportunitate care poate să reziste și pe timp de criză. Dar amintiți-vă că cine intră în criză cu bani este rege.