După ce informaţia despre avionul de lux cu care Klaus Iohannis a zburat în Japonia a făcut vâlvă în ultimele zile, precum și escalele făcute la Sibiu în timpul deplasărilor oficiale, iată că a venit și prima reacție oficială de la Administrația Prezidențială.
Palatul Cotroceni a transmis, sâmbătă, că informațiile legate de costul călătoriei sunt clasificate, într-un răspuns la o solicitare adresată de Digi24.
Totodată, Administrația Prezidențială a precizat că planificarea și asigurarea transportului aerian al președintelui Iohannis cu ocazia vizitelor oficiale în Japonia și Singapore s-au realizat în baza unui contract de prestări servicii pentru executarea zborurilor speciale, încheiat conform unui regulament aprobat prin hotărâre de guvern.
Întrebată de ce președintele nu a mai zburat cu TAROM, Administrația Prezidențială a transmis că problemele au început încă din 2010, când România nu a mai avut un avion personal pentru șeful statului de la această companie, fapt ce a dus la mai multe probleme în programul oficial al președintelui și membrilor Guvernului, potrivit televiziunii de știri citate.
Problema a fost discutată în CSAT în 2015, iar printre propuneri se numără și achiziția unui avion privat pentru demnitari.
Citeşte o analiză semnată de Ioana Ene Dogioiu pe subiectul avionului de lux: Provincialul parvenit și lecția pentru popor
Amintim că deplasările lui Iohannis din săptămâna aceasta în Japonia și Singapore au stârnit o dezbatere amplă în spațiul public, după ce Administrația Prezidențială a închiriat o aeronavă de lux și a făcut și escală la Sibiu.
Potrivit BoardingPass, Boeingul 737-900ER în configurație BBJ (Boeing Business Jet) aparține companiei luxemburgheze Global Jet și are doar 19 locuri.
Din delegația prezidențială fac parte consilierul pe Afaceri Europene Luminița Odobescu, cel pe Politici Economice Cosmin Marinescu, cel pe Comunicare Publică, Dana Bârsan, șefa Protocolului, Delia Dinu, dar și ministrul de Externe, fost consilier al lui Iohannis, Bogdan Aurescu. Delegația a inclus și ofițeri ai Serviciului de Pază și Protecție.
Din 26 de călătorii oficiale cu avionul, de 19 ori Iohannis a făcut escală la Sibiu
Președintele României a călătorit cu avionul în perioada ianuarie 2022 - februarie 2023 de 26 de ori în țară și străinătate.
Dar din analiza Boarding Pass se observă că opririle pe aeroportul din Sibiu pentru avioanele închiriate de Administrația Prezidențială sunt o regulă.
Mai exact, din cele 26 de călătorii avute de Klaus Iohannis în intervalul analizat, doar 7 nu au avut escală pe aeroportul din Sibiu.
Precizările pe larg ale Administrației Prezidențiale
Administraţia Prezidenţială a oferit, sâmbătă, explicaţii cu privire la deplasarea preşedintelui Klaus Iohannis în Japonia cu o aeronavă privată şi la solicitarea News.ro.
”Precizăm că această activitate se realizează în baza unui contract de prestări servicii pentru executarea zborurilor speciale, încheiat în conformitate cu prevederile Regulamentului privind organizarea, pregătirea şi executarea zborurilor speciale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 755/1998, cu modificările şi completările ulterioare”, a transmis, sâmbătă, Administraţia Prezidenţială.
Instituţia explică, însă, că detaliile zborului, costul acestuia şi ruta sunt clasificate, potrivit legislaţiei în vigoare.
”În ceea ce priveşte selecţia aeronavei pentru executarea zborului special, precizăm că tipul aeronavei este stabilit în funcţie de opţiunile disponibile şi de specificul misiunii, care determină capacitatea de transport şi raza de acţiune (scurt, mediu sau lung curier), iar Serviciul de Protecţie şi Pază verifică îndeplinirea condiţiilor de siguranţă şi securitate aeronautică impuse de legislaţia aferentă executării zborurilor speciale”, a mai precizat Administraţia Prezidenţială.
Potrivit acesteia, până în anul 2010, zborurile speciale au fost asigurate de Regia Autonomă Compania Română de Aviaţie ROMAVIA, înfiinţată în baza Hotărârii Guvernului nr. 244/1991, structură abilitată să execute zborurile în folosul protocolului de stat.
Din anul 2010, ROMAVIA a intrat în procedură de insolvenţă şi nu a mai fost capabilă să execute zboruri speciale.
”Ulterior, întrucât nu a mai existat o aeronavă destinată zborurilor speciale ale Preşedintelui României şi ale celorlalţi beneficiari, zborurile speciale au fost asigurate prin contractarea de servicii de la TAROM sau alţi operatori aerieni români existenţi pe piaţă, conform Hotărârii Guvernului nr. 755/1998, cu modificările şi completările ulterioare. Acest fapt a determinat probleme în asigurarea de aeronave disponibile şi costuri mari pentru instituţiile beneficiare”, susţine Administraţia Prezidenţială.
Potrivit acesteia, până în anul 2013, în bugetul Ministerului Transporturilor era prevăzută o alocare bugetară pentru menţinerea în stare de operare a două aeronave din flota TAROM, în scopul executării zborurilor speciale.
Ulterior anului 2013, cele două aeronave au fost reintroduse în programul normal de zboruri al TAROM, situaţie care a generat incertitudine privind posibilitatea realizării transporturilor aeriene aferente deplasărilor oficiale şi cheltuieli suplimentare pentru executarea zborurilor speciale, în momentul în care instituţiile aflate în drept solicitau prestarea serviciilor aferente de la operatorul naţional.
”Astfel, având în vedere imposibilitatea suprapunerii programului de lucru al TAROM cu agenda de vizite oficiale care implica executarea de zboruri speciale, s-a ajuns în situaţia în care costurile unor deplasări către locaţii identice, pe coordonate similare, să varieze semnificativ şi să depăşească cu mult valoarea normală pentru călătoria respectivă. Administraţia Prezidenţială a apelat la operatorul naţional TAROM pentru executarea zborurilor speciale până la începutul anului 2017. Ulterior, Administraţia Prezidenţială a fost nevoită să apeleze la alţi operatori privaţi din cauza dificultăţilor de colaborare, apărute pe parcursul anului 2016, în stabilirea relaţiilor contractuale cu TAROM”, explică Preşedinţia.
Potrivit răspunsului oferit News.ro, aceste dificultăţi au fost determinate, în principal, de următoarele motive:
- operatorul naţional nu putea asigura întotdeauna aeronavele solicitate pentru executarea zborurilor speciale conform calendarului deplasărilor externe oficiale ale Preşedintelui României;
- în acelaşi timp, costurile aferente executării zborurilor speciale erau mult mai mari faţă de cele standard, întrucât TAROM includea în facturile emise, pe lângă costul operării, şi alte cheltuieli generate de scoaterea aeronavei speciale din programul operaţional al companiei (cheltuieli financiare conexe determinate de modificările făcute de companie pentru poziţionări / repoziţionări aeronave, anulări şi modificări capacitate, rambursări, DBC – Denied Boarding Compensation, marjă comercială suplimentară).
”Administraţia Prezidenţială a fost preocupată, încă de la începutul primului mandat al domnului Klaus Iohannis în funcţia de Preşedinte al României, de identificarea şi operaţionalizarea unei soluţii optime pentru executarea zborurilor speciale pentru toţi beneficiarii legali, ţinând cont de faptul că lipsa unei aeronave dedicate transportului aerian al demnitarilor de nivel înalt generează probleme operaţionale, ineficienţă economică şi mai ales prejudicii de imagine pe plan extern, în cadrul acţiunilor oficiale ale României”, mai arată instituţia.
Administraţia Prezidenţială precizează că, la data de 11 mai 2015, după sesizarea dificultăţilor impuse de lipsa unei aeronave destinate operării zborurilor speciale, Administraţia Prezidenţială a transmis Guvernului României un document conceptual numit Poziţia Administraţiei Prezidenţiale cu privire la transportul aerian al demnitarilor – înfiinţarea unei structuri dedicate executării zborurilor speciale.
Potrivit documentului citat, ”constituirea capabilităţii destinate exclusiv executării zborurilor speciale, conform concepţiei aprobate de către CSAT, nu a fost iniţiată până în prezent”.