Vineri au avut loc loc primele consultări tehnice cu Ucraina în legătură cu lucrările efectuate pe canalul Bâstroe. În concluzie, autorităţile din cele două state au convenit ca România să înceapă măsurătorile pe braţul Chilia şi canalul Bâstroe din 15 martie.
Întâlnirea a fost coordonată la nivel de secretari de stat ai ambelor părți, precizează Ministerul Transporturilor de la Bucureşti.
S-a stabilit ca punct unic de contact câte un expert al fiecărei părţi. Aceștia se vor întâlni luni, 6 martie 2023, pentru a stabili detaliile planului de efectuare a măsurătorilor pe Brațul Chilia și pe Canalul Bâstroe, acestea fiind estimate să dureze 10 zile.
"Cele două părți au convenit că este cea mai bună soluție care să clarifice informațiile contradictorii pe tema dragării Canalului Bâstroe și a Brațului Chilia.
Partea română și-a arătat disponibilitatea ca la aceste măsurători să fie prezenți și specialiști din Ucraina, dar și ai unor instituții terțe.
Partea ucraineană va asigura securitatea navelor și personalului românesc, pe toată perioada activităţilor de măsurare", adaugă comunicatul de presă.
Detalii despre discuții și negocieri
Cu detalii a venit secretarul de stat din Ministerul Mediului, Ionuţ Sorin Banciu, care a participat la discuţiile cu partea ucraineană. El a spus că lucrările de întreţinere făcute au încetat de două săptămâni, iar partea română nu a întrebat până la ce adâncime s-au făcut aceste lucrări.
”Este o primă discuţie la nivel tehnic cu vecinii noştri din Ucraina, organizată de Ministerul Infrastructurii din Ucraina şi Ministerul Transporturilor, la care am participat şi eu împreună cu câţiva colegi de la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.
S-a încheiat că partea română să înceapă măsurătorile din 15 martie, durata estimată este undeva la 10 zile, însă ce este important de menţionat în acest context este că va trebui asigurată şi securitatea acestor echipaje şi a acestor nave pentru că suntem într-o zonă de conflict.
Partenerii noştri din Ucraina ne-au menţionat faptul că au existat lucrări de deminare si acţiuni de deminare, pentru că au existat patru incidente cu nave civile care au fost afectate de aceste mine. Dincolo de discuţiile la nivel tehnic, există şi această componentă de securitate, iar vecinii noştri din Ucraina au menţionat faptul că, dincolo de experţi şi de echipamente, va trebui ca şi Armata să sprijine aceste eforturi şi să asigure securitatea întregului proces”, a declarat Sorin Banciu, vineri, la Antena 3, informează News.ro.
El a explicat că au fost discuţii referitoare la tipurile de lucrări desfăşurate.
”Vecinii noştri din Ucraina au menţionat faptul că sunt lucrări de întreţinere, dragaje de întreţinere, de mentenanţă practic, că nu s-au făcut adânciri şi că sunt lucrări care se fac recurent pentru a asigura navigabilitatea”, a arătat el.
Potrivit secretarului de stat, lucrările, care au fost unele punctuale, au încetat de două săptămâni.
”Da, de două săptămâni nu se mai fac aceste lucrări de întreţinere, bineînţeles că pe perioada acestor măsurători, pentru că se fac măsurători din mal în mal, o radiografie completă a albiei Dunării, se va asigura, pe perioada acestor minim 10 zile de care este nevoie, parcursul liber pe canalul Chilia şi pe Bâstroe”, a afirmat Banciu.
El a adăugat că vor exista discuţii la nivel tehnic pentru a se stabili câte persoane vor participa la măsurători din ambele părţi.
”Această discuţie va avea loc luni între cele două persoane care au fost stabilite ca puncte de contact la nivel tehnic. Va exista un plan foarte detaliat, pe zile, cu zonele în care se va măsura, cu echipamente, oameni, bineînţeles că pot veni şi experţi ucraineni si sunt convins că o să participe.
Suntem deschişi să existe şi instituţii sau persoane terţe care să asiste la aceste măsurători, pentru că folosim tehnologie. Colegii noştri de la AFDJ (Administraţia Fluvială a Dunării de Jos - n.r.) au tehnologie de măsurare foarte bună, măsurătorile sunt elocvente, sunt clare, nu cred că putem discuta că cineva o să conteste aceste măsurători”, a detaliat secretarul de stat.
Sorin Banciu a precizat că operaţiunile vor dura zece zile ”în condiţii normale”.
”Trebuie să ne gândim că aceste termene pot varia, discutăm de un conflict militar imediat în apropierea graniţelor Romaniei. Este un timp estimat în condiţii normale, aceasta este capacitatea celor trei nave româneşti să facă aceste măsurători. Prelucrarea datelor va dura, din câte am înţeles, în jur de o lună, dar nu vreau să intru în detalii tehnice, pentru că specialiştii de la AFDJ vor comunica acest lucru”, a arătat el.
Întrebat dacă la începutul lunii mai am putea afla dacă ucrainenii au făcut lucrări de dragaj investiţional, el a replicat: ”Nu ştiu dacă vom avea acest răspuns, eu mă aştept să avem răspunsul cu adâncimile care există pe aceste canale (…). Nu ştiu dacă aceste măsurători pot identifica faptul că au fost dragări investiţionale sau lucrări de investiţii”.
De asemenea, el a fost întrebat dacă în cadrul discuţiilor de vineri s-a adresat întrebarea privind câţi metri a săpat partea ucraineană.
”Nu s-a adresat această întrebare, au fost două întrebări, întrebarea a fost ce fel de lucrări de dragare execută partea ucraineană şi când putem avea acceptul pentru măsurarea albiei canalului Chilia şi a braţului Bâstroe”, a precizat Sorin Banciu.
Scandalul Bâstroe
Pe 23 februarie, ministrul Sorin Grindeanu anunţa că trei nave ale Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi aşteaptă acceptul pentru a face măsurători pe Canalul Bâstroe şi că navele sunt dotate cu echipamente pentru măsurarea adâncimii canalelor navigabile.
Preşedintele Klaus Iohannis declara despre scandalul legat de Canalul Bâstroe că ucrainenii trebuie să fie sprijiniţi în acest moment, nu certaţi, iar discuţia trebuie făcută cu date certe, referitoare la lucrările care au efectiv loc. Şeful statului le-a recomandat politicienilor români să se ocupe de alte teme, până va fi clarificată situaţia de la Bâstroe.
Premierul Nicolae Ciucă afirma despre acest subiect că există informaţii şi date cum că pe Canalul Bâstroe s-a dragat mai mult de 2,5 metri adâncime, cum era prevăzut într-un document agreat de România şi Ucraina.
De aceea, a fost semnalată Comisia Europeană, a precizat premierul, recent, el adăugând că aceste aspecte se pot rezolva în forurile internaţionale.