Poziționarea lui Klaus Iohannis în chestiunea canalului Bâstroe a fost una dintre puținele corecte și clarificatoare ale președintelui, însă târzie și fără efecte cât timp scandalul continuă.
Dl Iohannis a explicat că ucrainenii draghează de mai multa vreme canalul. Partea ucraineană a solicitat să existe discuţii la nivel de experți cu Ministerul Transporturilor și Externe.
„Am notificat oficial partea română în august 2022 că vom efectua operaţiuni de dragare, cum ar fi eliminarea sedimentelor, şi nu am primit comentarii”, a afirmat și ministrul adjunct al Infrastructurii din Ucraina, într-un interviu acordat Reuters.
Dar aceste discuţii nu au avut loc, spune președintele. Iar în lipsa lor, deci a unor date certe, după luni de zile miniștrii români ai Transporturilor și de Externe au declanșat isteria Ucraina ne distruge Delta!
Deci ne dăm cu capul de pereți fără ca cineva să fi stabilit ce s-a întâmplat acolo, ce lucrări au fost executate, care este efectul lor concret.
De ce merge PSD în direcția asta nu e greu de înțeles: partidul a început să piardă electorat în favoarea AUR, care urcă voinicește în sondaje și ar fi deja pe locul al doilea. Așa că încearcă să preia din discursul suveranist.
Nu cred că este vorba despre putinism în sine, PSD și-a reconstruit greu o oarecare imagine externă. Cred că este vorba despre cinism electoral pur, care exploatează un naționalism primitiv.
Interesant este însă că dl Aurescu, aflat în directă subordonare față de președinte, a luptat cot la cot cu dl Grindeanu, l-a convocat la ordine pe această tema pe ambasadorul ucrainean.
Având în vedere situația concretă, ar fi fost de așteptat ca Ucraina să aștepte să binevoiască partea română să iasă din indolență? E o țară în război, deci într-o situație cu totul excepțională, care presupune măsuri excepționale.
Cum Sulina este complet sufocat de la începerea războiului, pentru Kiev era vital să-și poată exporta grânele. E o chestiune de supraviețuire, de înțeles.
Nu au făcut nimic în secret, au trimis documente inclusiv la CE, au dat declarații presei. Informațiile sunt tot de la ucraineni care au confirmat adâncirea șenalului navigabil până la 7 metri.
Că în rest totul este aproximativ, o spune chiar Gabriel Marinov, guvernatorul Deltei Dunării: “Practic, toate informațiile care circulă sunt extrem de contradictorii, iar noi la momentul de față nu cântărim lucrurile decât pe baza unor supoziții. (…) Nu considerăm că sunt modificări semnificative de natură să îngrijoreze sau dacă acestea sunt nu putem stabili cu exactitate cauzele”.
Reprezintă lucrările pe Bâstroe un pericol pentru Deltă? Nu, cel puțin nu pe termen scurt și nu în mod direct, spun toți specialiștii pe care i-am auzit eu. Fie că e vorba despre prof. univ.dr. Alfred Vespremeanu-Stroe, director al Stațiunii de cercetări marine și fluviale Sf. Gheorghe a Universității din București, intervievat de Magda Grădinaru pentru SpotMedia.ro sau de Răzvan Popescu – Mirceni, doctor în biologie, miercuri seara, la B1 TV.
Pe scurt, riscurile adâncirii canalului Bâstroe sunt locale, pentru populația de pești de acolo care rămâne fără hrana de pe fundul apei, însă fără niciun impact asupra Deltei, Pădurii Letea sau sturionilor. „Impactul este destul de localizat, este redus, nu este la scara Deltei!”, spune prof. Vespremeanu-Stroe.
Ba pe undeva, spune domnia sa, în contextul dat, ar fi și un mic avantaj pentru Deltă: “Toată vara, la Sulina, Sfântu Gheorghe, cei care erau acolo, și locuitori și turiști, puteau să vadă ceea ce numeau ’orașul de pe mare’, adică zeci de vapoare, uneori până la 80-100, care așteptau să fie preluate în portul Sulina.
Ele toate produceau contaminare și asta era complet vizibilă pe acest țărm, inclusiv la sud de Sf. Gheorghe, pe insula Sacalin, a fost o presiune foarte mare până în luna noiembrie. Deci nu este dezirabil nici ecologic să menții așa ceva, adică o circulație extrem de dificilă a ambarcațiunilor ucrainene”.
Pe termen lung, apariția unui al doilea canal navigabil în Deltă sigur că are efecte nocive. Pentru că poluează și artificializează Delta.
Dar ce să vezi? România face asta de ani de zile fără ca cineva să dea în leșin. Chiar la începutul anului trecut, dr. Răzvan Popescu Mirceni atrăgea atenția la Europa FM că ridicarea de terase pe plajele sălbatice la Sulina, Sfântu Gheorghe, Gura Portiței, Vadu și Corbu va distruge specii de plante și animale unice în România, ceea ce va crea probleme pentru întreg ecosistemul.
Sunt deja multe alte zone din Deltă afectate ireversibil de construcții și fâțâială turistică, dar nu se enervează nimeni.
Dl Kelemen Hunor este acum foarte îngrijorat de chestiunea Bâstroe, însă ecologia nu era chiar punctul forte al UDMR pe vremea când Verestoy Attila era “drujba lui Dumnezeu”.
Concluzia nu este că războiul poate fi justificare pentru orice sau că distrugerile provocate de bombe permit orice alte distrugeri colaterale.
Dar este un infinit cinism să exploatezi politic isteric o situație și așa complicată, fără ca măcar să ai datele complete ale problemei și inventând pericole care nu există.
Deja suveranismul crește periculos în România, sondajele arată că românii sunt cei mai reticenți la ajutorul acordat Ucrainei, pentru că toate eșecurile actualei guvernări au fost astfel canalizate. Acumularea de tensiune și frustrarea astfel canalizată pot să aducă la putere monștri.