Europa susține Ucraina într-un război îndelungat, românii vor să se termine mai repede și nu văd Rusia ca pe un adversar - sondaj internațional

Invazia Rusiei din Ucraina a dezvăluit câteva diferențe geografice clare în ceea ce privește atitudinile globale cu privire la război, concepțiile despre democrație și componența viitoarei ordini internaționale, arată un nou raport bazat pe un sondaj publicat de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR).

Alianța occidentală rămâne unită în ceea ce privește susținerea Ucrainei, la un an de la izbucnirea războiului. Însă au apărut diviziuni între Occident și alte puteri mondiale cu privire la conflict, modul în care acestea interpretează democrația și ambițiile lor pe scena internațională, arată un amplu sondaj de opinie.

Raportul „United West, divided from the rest: Global public opinion one year into Russia’s war on Ukraine”, scris de Timothy Garton Ash, Ivan Krastev și Mark Leonard, se bazează pe datele unui sondaj realizat de Datapraxis, YouGov și Gallup International Association, colectate din zece țări europene plus China, India, Turcia, Rusia și Statele Unite.

Documentul arată că, la un an de la invazia Rusiei în Ucraina, Statele Unite și aliații săi europeni și-au redobândit motivația pe scena mondială, însă distanța dintre perspectiva lor și cea a restului lumii s-a mărit.

Opiniile Occidentului despre Rusia s-au înăsprit, un număr mare de europeni (55%, în medie, în cele nouă țări UE participante la sondaj) fiind de acord cu continuarea sancțiunilor împotriva Moscovei, chiar și în ciuda unor efecte economice negative în țările lor, în timp ce doar 24% sunt de acord cu continuarea aprovizionării cu energie din Rusia, se arată în raportul transmis spotmedia.ro.

De asemenea, multe persoane din Vest văd acum conflictul din Ucraina ca pe o luptă pentru democrație și pentru propria lor securitate și vor ca Rusia să fie pedepsită pentru agresiunea sa și ca Ucraina să-și păstreze intacte teritoriul și suveranitatea. ECFR a descoperit că cetățenii din alianța occidentală au percepții puternic negative despre Rusia, considerând că Moscova este „agresivă” și „nedemnă de încredere”.

Însă această perspectivă nu este împărtășită de alte țări. Un număr mare de cetățeni din China (76%), India (77%) și Turcia (73%) nu numai că văd „puterea” continuată a Rusiei, considerând-o un „aliat” și un „partener” strategic al țărilor lor (în proporție de 79%, 79%, respectiv 69%), ci sunt de părere și că Ucraina ar trebui să ia în considerare renunțarea la teritorii pentru a grăbi încheierea conflictului.

Această diferență de opinii între Vest și restul lumii indică faptul că dominația SUA asupra ordinii internaționale începe să scadă și că puterile cu care este în competiție, atât democrații cât și autocrații, vor avea un cuvânt important de spus în perioada următoare.

Apariția acestor puteri poate fi observată în rolul Turciei ca mediator între Kiev și Moscova în ceea ce privește un acord de export de cereale în Marea Neagră și în intensificarea relațiilor comerciale ale Indiei cu Rusia, deși India face parte împreună cu Australia, Japonia și Statele Unite din Dialogul de Securitate Quad, menționează raportul.

Concluziile-cheie ale sondajului internațional ECFR:

• Invazia Rusiei nu mai este văzută ca un război în Europa, ci ca un război asupra Europei. Spre deosebire de vara trecută, opinia predominantă în Europa (44% în Marea Britanie și 38% în nouă țări europene) este acum că Ucraina trebuie să-și recapete tot teritoriul, chiar dacă asta înseamnă un război îndelungat sau că alți ucraineni vor fi uciși sau strămutați. În același timp, mai puțini respondenți (22% în Marea Britanie și 30% în UE-9) cred că conflictul dintre Rusia și Ucraina ar trebui să înceteze cât mai repede posibil, chiar dacă Ucraina va trebui să-i cedeze Rusiei controlul asupra unor regiuni.
• România (împreună cu Italia) este una dintre cele mai mari excepții, mult mai multe persoane (37%) fiind în favoarea încheierii conflictului. Mai puțin de un sfert (22%) dintre români sunt pregătiți pentru un război îndelungat prin care Ucraina să-și redobândească teritoriul.
• Opinia publică s-a înăsprit în Occident. Peste jumătate dintre respondenții din SUA (55%), Marea Britanie (64%) și cele nouă țări europene (54%) consideră că Rusia este un „adversar”, în timp ce 16%, 12% și respectiv 12% o consideră un „rival”.
• Românii sunt cei care au opinia cea mai puțin nefavorabilă la adresa Rusiei din toate țările europene incluse în sondaj, doar 32% dintre aceștia considerând că Moscova este un „adversar”, în timp ce alți 12% o consideră un „rival”.
• Doar 14% în SUA, 15% în UE-9 și 8% în Marea Britanie văd Rusia fie ca pe un „aliat” care împărtășește interesele lor, fie ca pe un „partener necesar” cu care trebuie să coopereze din punct de vedere strategic. Dar în ceea ce îi privește pe români, acest procent ajunge la 20%. (Iar 37% dintre respondenții din România pur și simplu nu au o opinie în această privință.)
• În Vest, mulți cetățeni au acum percepții negative despre Rusia, descriind-o de obicei ca fiind „agresivă” și „nedemnă de încredere”. În SUA, 45% și 41% împărtășesc această opinie, în timp ce în UE-9, 48% și 30% consideră că Rusia este „agresivă” și „nedemnă de încredere”. Acest sentiment este și mai pronunțat în Marea Britanie, 57% și 49% dintre respondenți alegând aceste două percepții atunci când li s-a cerut să aleagă 2 din cele 10 descrieri propuse.
• Europenii sunt hotărâți să nu cumpere combustibilii fosili ai Rusiei, chiar dacă asta va afecta proviziile lor de energie. În cele nouă țări europene participante la sondaj, o medie de 55% susține această mișcare. Doar un sfert (24%) dintre respondenți cred că prioritatea ar trebui să fie asigurarea unor provizii sigure de energie.
• În cadrul altor puteri mondiale, mulți respondenți cred că războiul ar trebui să se încheie cât mai repede posibil, chiar dacă Ucraina va fi forțată să cedeze teritorii. În China (42%), Turcia (48%) și India (54%), majoritatea respondenților împărtășesc acest punct de vedere, în timp ce doar 23%, 27% și respectiv 30% cred că Ucraina ar trebui să-și recapete tot teritoriul, chiar dacă asta va însemna un conflict îndelungat.
• În SUA, mulți respondenți cred că susținerea Ucrainei este generată de nevoia de a-i apăra democrația, în timp ce europenii cred că susținerea face parte dintr-o luptă mai mare pentru securitate. 36% dintre americani împărtășesc opinia lui Joe Biden potrivit căreia principalul motiv pentru care SUA susțin Ucraina în acest război este pentru a-i păstra democrația.
• Doar 1 din 5 respondenți din Marea Britanie și 1 din 6 din cele nouă state membre UE împărtășesc acest punct de vedere. 12% dintre români împărtășesc această opinie despre implicarea SUA. Opinia predominantă în Marea Britanie (44%) și în UE-9 (45%) este că implicarea Europei are ca scop principal apărarea propriei securități, un sentiment împărtășit de 39% dintre români. Doar 1 din 10 respondenți (11%) din Marea Britanie și UE-9 și 10% din România consideră că motivul principal pentru care Europa susține Ucraina este de a-i apăra „integritatea teritorială”.
• În alte părți, implicarea Vestului este văzută cu mai mult scepticism. În ciuda faptului că liderii occidentali numesc acest conflict o „luptă pentru democrație” și fac apel la o susținere globală împotriva agresiunii Rusiei, mulți respondenți din alte părți ale lumii cred că sunt alte motive în joc. Mai puțin de un sfert dintre cei chestionați în China și Turcia cred că Vestul susține Ucraina pentru a-i apăra teritoriul sau democrația, iar procentul corespondent din Rusia este de doar 15%.
• Alte puteri mondiale consideră în continuare că Rusia este o prezență „puternică”, dar și un „aliat” și un „partener”, în ciuda faptului că „operațiunea specială” de trei zile a Moscovei împlinește acum un an. Aproximativ trei sferturi dintre cei chestionați în China (76%), India (77%) și Turcia (73%) cred că Rusia este fie mai puternică sau la fel de puternică ca înainte de izbucnirea războiului. De asemenea, în anumite cazuri, majoritatea respondenților (până la 79%) consideră că Rusia este un „aliat” sau un „partener” al țării lor.
• Rușii consideră că SUA și aliații săi europeni sunt „adversarii” sau „rivalii” lor în comunitatea mondială, o opinie împărtășită de asemenea de mulți respondenți din China. Aproape două treimi (64%) dintre respondenții din Rusia văd SUA ca pe un „adversar”. Procentele corespunzătoarele sunt de 51% și 46% în ceea ce privește percepția Rusiei asupra UE și asupra Marii Britanii.
• În China, opinia majoritară este că SUA (43%) și Marea Britanie (40%) sunt rivali strategici. În ceea ce privește Europa, opiniile chinezilor sunt mai împărțite: 37% o consideră un partener necesar, iar 34% un rival. Doar 9% dintre respondenții din China consideră că UE este un „adversar”, în timp ce 1 din 4 (24%) respondenți din China văd în acest fel SUA.
• La nivel mondial, există o recunoaștere a unității occidentale. 72% dintre respondenții din Turcia, 60% din China și 59% din Rusia nu consideră că există o prea mare diferență între politica UE și politica SUA la adresa țărilor lor. Opinia este împărțită în India. 44% văd o oarecare coeziune, în timp ce 52% văd diferențe între politica europeană și politica americană la adresa țării lor.
• Cu toate acestea, mulți prevăd că ordinea liberală condusă de SUA își va pierde dominația mondială pe parcursul următorului deceniu. În China, India, Turcia și Rusia, mulți se așteaptă ca Occidentul să fie doar o putere mondială printre multe altele. Puțini respondenți din Rusia (7%) și China (6%) prevăd o dominație mondială a SUA în următorii zece ani, opinia predominantă din aceste două țări (33% și respectiv 30%) fiind că dominația va fi distribuită uniform între mai multe țări.
• În Europa și SUA, mulți respondenți (29% în Marea Britanie, 28% în UE-9 și 26% în SUA) se așteaptă la instaurarea unei lumi bipolare, cu două blocuri conduse de SUA și China. Un sfert dintre români (24%) sunt de acord, în timp ce doar 9% se așteaptă la o ordine mondială condusă de SUA. În alte părți, mai puțin de o zecime (4% în Marea Britanie, 6% în UE-9 și 9% în SUA) dintre respondenți cred că America va fi dominantă.
• Puterile emergente sunt receptive la o colaborare atât cu Vestul, cât și cu restul țărilor. În cea mai mare democrație a lumii, India, cetățenii consideră că SUA (87%), UE (82%), Marea Britanie (79%), Turcia (59%) și Rusia (79%) sunt „aliați” sau „parteneri”, China fiind singura țară pe care o consideră un „rival” sau un „adversar” (75%). Situația se repetă la scară largă în Turcia, care consideră că SUA (51%), China (47%), Rusia (55%) și UE (53%) sunt „parteneri” necesari cu care țara trebuie să coopereze strategic.

Coautorii raportului și experții de politică externă, Timothy Garton Ash, Ivan Krastev și Mark Leonard, sugerează că, deși liderii occidentali au prezentat invazia Rusiei în Ucraina ca pe o luptă între democrație și autoritarism, utilizând apărarea valorilor democratice ca pe un apel la sancțiuni împotriva Moscovei, această perspectivă nu este împărtășită de cetățenii din alte părți ale lumii.

„Paradoxul războiului din Ucraina este că Vestul este în același timp și mai unit, dar și mai puțin influent în lume decât înainte”, consideră directorul ECFR, Mark Leonard.

„Rezultatele ne dau de gândit. Vestul transatlantic, centrat în jurul Europei și Statelor Unite, este mai unit, însă nu a reușit să convingă marile puteri din Restul lumii, cum ar fi China, India și Turcia. Lecția pentru Europa și Occident este clară. Avem urgentă nevoie de un nou discurs care să fie persuasiv în țări cum ar fi cea mai mare democrație din lume, India”, a afirmat Timothy Garton Ash, profesor de Studii Europene la Universitatea Oxford și Senior Fellow la Hoover Institution, Universitatea Stanford.

Autorii prezic o fragmentare în următoarea ordine internațională, nemaifiind posibilă o ordine liberală condusă de SUA. Aceștia afirmă că, în această nouă lume, Vestul ar trebui să trateze India, Turcia, Brazilia și alte puteri emergente ca pe niște „noi subiecte suverane ale istoriei mondiale”.

Garton Ash, Krastev și Leonard concluzionează că Vestul trebuie să se obișnuiască să fie un singur pol al unei lumi multipolare.