Subiectul lucrărilor de dragare pe Dunăre făcute de partea ucraineană continuă să fie folosit politic la București, liderii partidelor insistând cu declarații pe care specialiștii le-au catalogat drept pseudo-informații alarmiste.
Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu a reluat joi pe tema protejării nenegociabile a Deltei Dunării, atacându-l pe președintele Klaus Iohannis și insistând, insistând, totodată, că e la mijloc lupta electorală.
„Nu vorbim aici de campanie electorală. Şi eu ca şi român, nu ca politician, sunt îngrijorat, mai ales că este un subiect care afectează una dintre bijuteriile nu doar ale României, ci ale Europei şi întregii lumi. Protejarea Deltei Dunării este un lucru care nu se negociază. (...) Avem datoria de a proteja Delta Dunării.
În ceea ce priveşte delictul de opinie, cred că am depăşit acest moment în România. Am mai trăit un pic când ai un delict de opinie, când a fost pandemia şi cred că a fost o abordare incorectă şi ar fi trebuit să învăţăm din acea abordare cu izoletele şi cu ţinutul în casă în timp ce unii furau de rupeau şi nici astăzi nu am aflat cine sunt aceia şi cine i-a ajutat. Cred că autorităţile române, cât şi autorităţile din Ucraina trebuie să rezolve cât mai repede acest lucru şi să vină cu explicaţiile pe care să le prezinte public”, a spus șeful Camerei Deputaților, ce ar urma curând să devină premier.
„Şi în pandemie trebuiau explicate lucrurile foarte clar şi în ceea ce priveşte vaccinarea, părţile bune, părţile rele, aşa se face într-o societate democratică”, a mai arătat el.
Marcel Ciolacu a precizat că „asta nu înseamnă că România nu a ajutat umanitar, economic, militar Ucraina şi nu înseamnă că România nu are datoria ca în continuare să ajute umanitar, economic şi militar Ucraina, până când Ucraina va câştiga războiul în faţa unui agresor cum este Rusia”.
”Sunt două lucruri total distincte şi cred că discursul public al fiecăruia dintre noi trebuie să să încadreze în aceşti parametri. Vă reamintesc că România va fi în viitorul unul dintre cei mai importanţi stâlpi în reconstrucţia Ucrainei. Este o realitate faptul că în acest moment canalul Bâstroe are o adâncime de peste 7 metri şi într-un fel se schimbă fluxul pe Dunăre”, a afirmat Marcel Ciolacu.
Liderul PSD a spus despre afirmaţiile preşedintelui pe acest subiect că este „total de acord cu domnul preşedinte, dar ne-am câştigat cu toţii dreptul de a avea o opinie şi a trage un semnal de alarmă când acest lucru este public”.
„La toate televiziunile, tot ce înseamnă social-media se vorbea despre acest lucru şi oamenii aşteaptă de la noi, politicienii, să avem o reacţie nu să ne ascundem sau să spunem că trăim într-o nebuloasă. Sunt ferm convins că domnul preşedinte Klaus Iohannis este cel mai informat om din România pentru că este preşedintele României şi este îndreptăţit până la urmă, eu nu am fost informat nici de MAE, nici de nimeni altcineva, decât semnalul venit din mass-media şi pe urmă am încercat de la colegii mei să aflu mai multe detalii.
În momentul în care nu există o informare oficială, vremelnic ocup funcţia de preşedinte al Camerei, cred că ar fi trebuit să cunoaştem mai mult din acest aspect, dar avem şi dreptul la propria opinie. Asta nu e o opinie că creăm un conflict sau suntem pro-ruşi, că deja există un semnal de alarmă în privinţa adâncimii Canalului Bâstroe şi încălcarea unor acorduri internaţionale. Părerea mea este că românilor trebuie să le spunem întotdeauna adevărul şi să explicăm de ce este necesar ca pentru o perioadă limitată, să fie această adâncime pe Canalul Bâstroe, ce urmează în viitor, fiindcă aşa se face politică”, a arătat Ciolacu.
Grindeanu vrea să măsoare Canalul
După șeful său pe linie de partid, și ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu a făcut declarații pe această temă. El a anunţat că trei nave ale Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi aşteaptă acceptul pentru a face măsurători pe Canalul Bâstroe.
„Noi suntem pregătiţi! Trei nave ale AFDJ Galaţi- dotate cu echipamente pentru măsurarea adâncimii canalelor navigabile - aşteaptă acceptul pentru a face măsurători pe Canalul Bâstroe”, a scris Sorin Grindeanu, joi pe Facebook.
Amintim că preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, miercuri, referindu-se la scandalul legat de Canalul Bâstroe, că ucrainenii trebuie să fie sprijiniţi în acest moment, nu certaţi, iar discuţia trebuie făcută cu date certe, referitoare la lucrările care au efectiv loc. Şeful statului le-a recomandat politicienilor români să se ocupe de alte teme, până va fi clarificată situaţia de la Bâstroe.
„Nu mi se pare oportun şi nu mi se pare oportun pentru România. Şi cred că dacă se exagerează prea mult cu astfel de chestiuni care duc până la urmă la o oarecare tensionare a relaţiilor bilaterale, atunci pot fi găsiţi, şi la noi, şi în Ucraina, unii care vor fi mulţumiţi şi alţii care vor fi nemulţumiţi. Dar pot să vă spun sigur că vor fi unii care se bucură şi aceia se găsesc la Moscova”, a adăugat Iohannis.
AUR a început campania pentru prezidențiale
Reprezentanţii partidului AUR îi solicită preşedintelui Klaus Iohannis să facă publice argumentele şi dovezile care îl îndreptăţesc să îşi atace conaţionalii şi să contrazică opiniile pertinente exprimate chiar şi de cei mai moderaţi politicieni români. „Opţiunea preşedintelui de a lua apărarea necondiţionat părţii ucrainene într-o controversă care implica interesele României este de neacceptat şi nu poate ramâne fără urmări”, mai arată comunicatul de presă al formaţiunii.
„Klaus Iohannis îşi permite să enunţe în spaţiul public un lucru de o gravitate extremă atunci când recomandă să aşteptăm cuminţi concluziile unor aşa-zişi specialişti cu privire la lucrările pe care partea ucraineană le execută pe Canalul Bâstroe. Preşedintele unui stat membru NATO afirmă că nu are cunoştinţă despre ce se întâmplă la frontiera românească a alianţei, într-o zonă de conflict militar în care este implicată o mare putere nucleară”, precizează comunicatul de presă al AUR.
Sursa citată mai spune că „opţiunea şefului statului de a se exprima, cu obişnuita întârziere, pe tema lucrărilor de adâncire a Canalului Bâstroe este cu atât mai curioasă cu cât chiar partea ucraineană a recunoscut cu acelaşi ton sfidător cu care ne tratează de peste 30 de ani că a depăşit cu mult adâncimea acceptată, de 3,9 metri, şi a ajuns deja la o cotă de 7 metri pe traseul navigabil”.
În finalul comunicatului, formațiunea condusă de George Simion punctează electoral: „Nu acceptăm lecţii de bună purtare de la un personaj care a ratat cu brio toate obiectivele minimale pe care i le-ar fi impus funcţia pe care o ocupă astăzi. Suntem determinați să dăm României, din anul 2024, un preşedinte demn, competent şi patriot, care să repare toate relele produse de acest mărunt funcţionar al birocraţiei europene ajuns din greşeală în cea mai importantă funcţie din statul român”.
Vă invităm să citiți lămuririle date în legătură cu dragarea pe Dunăre de profesorul universitar Alfred Vespremeanu-Stroe, director al Stațiunii de cercetări marine și fluviale Sf. Gheorghe (jud. Tulcea) a Universității din București - Ce înseamnă adâncirea canalului Bâstroe? Seacă Delta? Dispar sturionii? Și ce poate să facă România - soluția de compromis Interviu video