PMB a stabilit vineri, pe 3 martie – în cadrul unei dezbateri tehnice cu specialiști și ONG-uri – criteriile în baza cărora va selecta zone din oraș în care să identifice clădirile cu potențial mare de risc seismic prin „examinare vizuală rapidă”.
Vizate sunt 10.000 de clădiri construite înainte de 1977 și care au măcar 3 etaje (adică sunt considerate înalte – n.red.).
„Vreau să spun că există voința Guvernului de a aloca, în sfârșit, bani de la bugetul național pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic. Există un program al Ministerului Dezvoltării cu finanțarea integrală a lucrărilor și există PNRR.
O lungă perioadă de timp, pentru cetățeni, consolidarea va fi gratuită”, a declarat primarul general Nicușor Dan.
În această situație, se pune problema prioritizării. Consolidările sunt lucrări complexe, dificile și care nu se fac peste noapte. În acest context, administrația Capitalei ar trebui să evalueze toate cele 10.000 de clădiri înalte din București, încă neexpertizate seismic și care au fost construite înainte de 1977.
„Obiectul întâlnirii noastre de astăzi a fost cum să împărțit responsabilitățile tuturor celor implicați”, a spus Nicușor Dan.
Întâi evaluare vizuală rapidă. Apoi expertizare, unde e cazul
„Înainte de aprobarea acestei metodologii, singurele instrumente pe care le aveam pentru a cataloga o clădire (și a o încadra într-o categorie de risc seismic, dacă e cazul - n.red.) erau acelea de a efectua a expertiză tehnică. Avem o serie de expertize, elaborate eterogen, la nivelul întregului oraș.
Prin această metodologie nouă, legiuitorul ne înaintează un instrument prin care ne permite să scorăm (să atribuim un scor în baza căruia să ierarhizăm – n.red.) mai întâi niște imobile, să le prioritizăm și abia apoi să trecem la etapa de expertizare, o etapă mult mai complexă și care durează mai mult.
În urma întâlnirii de astăzi, ne propunem să definim criteriile pentru stabilirea zonelor prioritare în care să se facă evaluare vizuală rapidă”, a declarat Răzvan Munteanu, directorul executiv al Administrației Municipale a Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) din subordinea PMB.
Mai multe detalii a dat Bogdan Suditu, reprezentantul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară București - Ifov.
„De anul trecut aveam o lege nouă, Legea 212/2022 (care introduce noțiunea de „evaluare vizuală rapidă” - n.red.). De anul trecut, din decembrie, avem o metodologie aprobată cu privire la evaluarea vizuală rapidă (pe care o puteți consulta online aici).
Iar săptămâna aceasta, prin ordonanță, s-au modificat termenele la care această evaluare vizuală rapidă trebuie inițiată.
PMB și grupurile tehnice din jurul său au inițiat această dezbatere pentru a identifica criteriile prin care să stabilim zonele de intervenție prioritară pentru evaluare vizuală rapidă”, a declarat Bogdan Suditu.
Potrivit lui Suditu, va urma o etapă în care instituțiile și ONG-urile care au date le vor comunica, în vederea centralizării.
Ce este evaluarea vizuală rapidă
Evaluare vizuală rapidă se referă la o examinare pe care specialiștii - în echipe de 3 sau 4 - o vor putea face rapid, de pe spațiul public (deci fără a cere acces în casă/apartamente), în baza mai multor criterii printre care: „efectul cutremurelor din trecut asupra fondului construit, rezultatele cercetărilor din domeniul riscului seismic, evoluţia reglementărilor tehnice de proiectare seismică, evoluţia practicii de proiectare şi a materialelor de construcţie utilizate”.
Scopul evaluării vizuale rapide este să prioritizeze clădirile, în vederea expertizării.
Potrivit lui Bogdan Suditu, întâlnirea tehnică de vineri, 3 martie, a avut loc, „în acest context apropiat de 4 martie, pe care nu-l uită nimeni”.
E o referire la data de 4 martie 1977, când a avut loc cel mai mare cutremur din istoria recentă a României. Bilanțul tragic a fost de 1.391 de morți doar în București.
Munteanu (AMCCRS): Să se implice și primăriile de sector
„Am discutat cu reprezentanții Ministerului (Dezvoltării -n.red.) ca acele clădiri care nu sunt prinse în programele naționale (pentru finanțarea lucrărilor de consolidare - n.red.) să poată fi prinse în programe locale de consolidare. Ceea ce momentan legea nu permite.
Și s-a ridicat problema împărțirii responsabilității între PMB și sectoare, pornind de la principiul elaborării autorizațiilor de construire. Cu alte cuvinte, probabil că PMB se va ocupa de zonele construite protejate, iar sectoarele se vor ocupa de celelalte zone”, a declarat directorul general al AMCCRS, Răzvan Munteanu.
Primele evaluări vizuale rapide ar urma să fie gata în toamna anului 2023, potrivit lui Răzvan Munteanu.
Potrivit lui Bogdan Suditu, într-o lună se vor aduna informațiile, iar în 2-3 luni se va alcătui harta clădirilor care trebuie evaluate rapid.
Ce se întâmplă dacă blocul vulnerabil a fost anvelopat?
„Tipul de structură pe care clădirea îl are este unul dintre cele mai importante. Spre exemplu, sunt foarte vulnerabile clădirile cu parter flexibil (care au spații comerciale amenajate la parter – n.red.).
Nu e neapărat necesar să vedem o crăpătură ca să înțelegem că este potențial vulnerabilă”, a precizat Bogdan Suditu.
Continuă procedurile de expertizare a clădirilor
Reamintim că, în București, se desfășoară campanii de expertizare a clădirilor cu risc seismic, dar procedurile merg destul de greu.
Astfel de proiecte au reînceput - după o pauză de ani - în a doua jumătate a mandatului Gabrielei Firea. Și au fost intensificate în mandatul lui Nicușor Dan.
În prezent – potrivit informațiilor comunicate la solicitarea Spotmedia.ro - Administrația pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) are două acorduri cadru pentru expertizare, în vigoare din noiembrie 2021:
- primul este 537/15.11.2021 și vizează expertizarea a 150.000 mp (circa 40 de clădiri)
- al doilea este 538/15.11.2021 pentru circa 350.000 de metri pătrați (circa 160 de clădiri)