Parlamentul European vrea un mecanism care să protejeze banii europeni de orice ”Dragnea”. UE are un buget istoric, România este câștigător net - Interviu Video

Parlamentul European vrea un mecanism care să protejeze banii europeni de orice ”Dragnea”. UE are un buget istoric, România este câștigător net - Interviu Video
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum

Liviu Dragnea era un sforar, un controlor de prim-miniștri care nu ar fi putut mobiliza în favoarea lui o majoritate calificată în Parlamentul European. De aceea e nevoie de un mecanism de condiționare a fondurilor UE, în Parlamentul European, pentru ca un regim de tipul Dragnea să nu poată cheltui banii europeni, până când nu respectă normele statului de drept. Dar despre câți bani e vorba?

Bugetul pentru următorii șapte ani al Uniunii Europene, căruia i se adaugă și un fond special de relansare economică post-pandemie, este, într-adevăr, unul istoric, spune europarlamentarul (PPE) Siegfried Mureșan, și toată lumea are de câștigat, inclusiv statele care contribuie mai mult la buget decât ceea ce primesc înapoi în mod direct.

Orice discurs politic despre neajunsurile UE deservește tuturor, așa cum s-a întâmplat și cu Marea Britanie, și toată lumea vede deja că Federația Rusă face profit dacă statele UE își scot ochii reciproc sau dacă nu sunt solidare.

În ceea ce privește România, ea poate fi trecută în rândul câștigătorilor UE: a primit de trei ori mai mulți bani decât a dat, în cei 13 ani de la aderare.

Siegfried Mureșan: Banii europeni, conditionați

Siegfried Mureșan, a primit Parlamentul European garanții că statele care nu respectă regulile statului de drept nu vor avea acces la banii europeni?

Realitatea este următoarea: în următorii ani, Uniunea Europeană va avea un buget mai mare decât a avut oricând în istoria sa. Va avea bugetul tradițional al Uniunii, adică aproximativ 1.100 de miliarde de euro, pentru șapte ani și, în plus, am decis să creăm acel Fond European de relansare economică, de 750 de miliarde de euro, pentru a ajuta oamenii, întreprinderile și regiunile, ca urmare a crizei provocate de coronavirus. În total, peste 1.800 de miliarde de euro pentru următorii ani.

ADVERTISING

Un lucru este clar: cu cât cheltuiești mai mulți bani, cu atât controlul banilor trebuie să fie mai precis.

Avem instrumente bune, unele noi. De exemplu, instituția Procurorului european, care a fost creată, acum se pune pe picioare și își va începe activitatea la începutul anului următor.

Fiindcă un lucru e clar: bugetul Uniunii Europene vine din taxele și impozitele noastre, e adevărat că mai mult din țările bogate – Austria, Suedia, Germania, Olanda, Danemarca, Franța – care contribuie mai mult decât primesc din bugetul UE, iar noi, România, Ungaria, Bulgaria, Croația, țările vecine, dar și țările din Sud - Spania, Portugalia, Grecia - primim mai mult decât plătim la bugetul UE. Și atunci contribuabilul, mai ales din țările bogate, vrea să știe că banii ajung la destinatar și că sunt bine cheltuiți și că de pe urma lor se construiesc acele proiecte de care e nevoie.

E nevoie de garanții noi, suplimentare, că banii sunt bine cheltuiți și e nevoie de garanții că aceia care atacă statul de drept, independența justiției, care afectează lupta împotriva corupției nu vor primi aceste fonduri europene.

Mereu regulilele privind accesarea fondurilor europene se stabilesc la începutul acestui buget multianual, pe șapte ani, și la începutul acestui plan de redresare economică. Ce nu decidem acum va fi foarte greu de decis pe parcurs, pentru că regulile se stabilesc mereu la începutul jocului.

De aceea e foarte important ca înainte de 1 ianuarie 2021, data la care vor intra în vigoare Planul de relansare și bugetul, să avem un acord privind un mecanism care să spună foarte clar ce se întâmplă dacă un Guvern al unui stat membru încalcă statul de drept. Și anume: suspendare și chiar pierderi de fonduri, dacă lucrurile nu se îndreaptă.

ADVERTISING

La Consiliul European, care este reuniunea șefilor de state și de guverne, s-a ajuns la un acord de principiu. Pentru prima dată, șefii de state și de guverne au spus ”Da”, de principiu, unui acord privind statul de drept. În Consiliul European este nevoie de unanimitate și sunt câteva guverne care nu sunt prietene cu statul de drept, Guvernul Poloniei, de exemplu, și era nevoie și de acceptul lor pentru acordul din Consiliu.

De aceea acordul din Consiliu este un prim pas, dar este un pas destul de slab.

Noi, Parlamentul European, vrem o lansare mult mai simplă a acestui mecanism: dacă se concluzionează că o țară membră a Uniunii Europene afectează statul de drept, Comisia Europeană să poată lansa automat acel mecanism și el să poată fi oprit doar cu majoritate calificată în Consiliu.

Este o diferență mare între ceea ce vrea Parlamentul și ce vrea Consiliul.

Aduceți-vi-l aminte pe Liviu Dragnea, cu miniștrii PSD. Poate mobiliza unul, doi care să îl apere în Consiliul European, dar nu va mobiliza niciodată o majoritate calificată, pentru a bloca o inițiativă a Comisiei Europene, dacă se concluzionează că un Liviu Dragnea atacă statul de drept.

Consiliul a făcut un prim pas, foarte bun, dar noi, Parlamentul, vrem să fim mai ambițioși, vrem ca mecanismul într-adevăr să usture. De ce noi ne permitem să avem o poziție mai ambițioasă decât a avut Consiliul European? Fiindcă în Parlamentul European ai nevoie doar de majoritate, în Consiliul European a fost nevoie de unanimitate.

 Avem situația Articolului 7, unde e de așteptat ca Polonia să țină spatele Ungariei, Ungaria să țină spatele Poloniei. Nu sunt așa sigură că ar fi fost cineva care să țină spatele României în regimul lui Liviu Dragnea.

Liviu Dragnea nu avea niciun fel de calități. Era un președinte de partid și un sforar și un controlor de prim-miniștri izolat pe plan european. România pierdea foarte mult pe plan european în acea perioadă.

ADVERTISING

Acum lucrurile sunt complet diferite, avem un Guvern credibil pe plan european, președintele e credibil pe plan european.

România este într-o poziție mult mai bună decât a fost acum un an de zile și acest lucru se simte, inclusiv la negocierile privind fondurile europene.

Imaginați-vă că la negocierile din luna iulie, în loc de Klaus Iohannis ar fi negociat Viorica Dăncilă. Vă garantez că suma ar fi fost mult mai mică, fiindcă semnele de întrebare privind țara noastră ar fi fost mari. E bine că s-a încheiat acel capitol.

Problema majoră imediat după acordul din Consiliul European s-a văzut clar, a fost pusă de regimul lui Viktor Orban la Budapesta. Partidul domnului Viktor Orban, FIDESZ, e încă membru PPE, deși nu cu drepturi depline. Ia PPE alte măsuri? A fost un apel pentru expulzarea din PPE, PNL nu l-a semnat.

Situația în ceea ce privește FIDESZ și PPE este următoarea: FIDESZ este partid membru al PPE, dar din cauza măsurilor luate de Guvernul de la Budapesta, calitatea sa de partid membru este suspendată, din martie 2018. Asta înseamnă că prim-ministrul Viktor Orban nu mai participă la reuniunile șefilor de state și de guverne ale PPE, înaintea Consiliului European, reuniune destul de importantă, unde se pregătesc deciziile Consiliului European. Membrii FIDESZ nu mai participă la nicio reuniune a PPE, nu mai au drept de vot, nu mai pot candida pentru nicio funcție de conducere în cadrul PPE.

Deci este o suspendare în temeni duri, cu consecințe foarte clare pentru Ungaria.

Această suspendare e în vigoare din martie 2018 și acum, câteva partide membre ale PPE au cerut supunerea la vot a excluderii FIDESZ din PPE. Această  moțiune trebuie votată de către așa-numita adunare politică a PPE, în care sunt partidele membre ale PPE.

Următoarea astfel de reuniune va avea loc pe 28 septembrie 2020, însă din cauza pandemiei nu poate avea loc în format fizic, va avea loc în format digital. Președintele Donald Tusk ne-a anunțat că adunarea politică va avea loc doar în format digital și de aceea nu va putea supune la vot acea moțiune, dar o va supune la vot în prima adunare politică în formă fizică.

Există un angajament din partea președintelui PPE de a supune la vot această moțiune, de îndată ce condițiile permit. Decizia de a nu supune la vot acum nu are nicio conotație politică, este pur o decizie administrativă, președintele Tusk a spus foarte clar acest lucru.

În dialogurile noastre de anul trecut, vorbeam despre o Europă a cercurilor concentrice. Pandemia a schimbat puțin perspectiva, dar se vorbește despre poli de putere în UE. Am vorbit despre Consiliul European, unde s-a văzut un astfel de pol, în jurul premierului Olandei. Cum vedeți acest lucru? Olanda, Suedia, Austria, de-o parte  și Franța și Germania, de cealaltă parte.

S-a văzut următorul lucru: s-a văzut că Franța și Germania doresc solidaritate în Uniunea Europeană, doresc să ajute UE și pe țările UE aflate în dificultate ca urmare a crizei cauzate de coronavirus. Și acest lucru este unul foarte bun pentru întreaga Uniune Europeană.

Inițiativa de a lansa Planul europan de redresare economică de 750 miliarde de euro a venit de la Angela Merkel și Emmanuel Macron. Președintele Franței și cancelarul Germaniei s-au pus de acord, au spus: dorim să ajutăm, garantăm cu credibilitatea economică a țărilor noastre, pentru a ajuta celelalte țări aflate în dificultate.

La noi, în Europea Centrală și de Est, de obicei Polonia, ca statul cel mai mare membru nou al UE, era vârful de lance al regiunii. Vedem însă că, de când la Varșovia este un regim anti-european, și-a pierdut din influență, este tot mai izolată.

Aduceți-vă aminte, în urmă cu șase ani, premierul Poloniei devenea președintele Consiliului European, vorbim de Donald Tusk. În momentul de față, Polonia este o țară izolată pe plan european și, indiscutabil, printre statele europene noi pe plan european, Klaus Iohannis este cel mai apreciat lider european.

Motorul franco-german fucnționează, Polonia este izolată, România se afirmă tot mai mult și, încă un lucru foarte important, Brexitul.

Pentru țările scandinave, pentru Olanda, Marea Britanie era un aliat foarte important în cadrul UE, între țările care vedeau în primul rând beneficiile economice ale UE și erau mai reținute privind integrarea politică. Aceste țări și-au pierdut acest aliat important și de aceea ele încearcă să se reorganizeze acum.

Sunt țări cu economii puternice, care respectă regulilele europene, economisesc, nu au deficite mari, respectă valorile europene, dar nu doresc mai multă Europă și au fost foarte reținute în privința acestui Pact european de redresare și au încercat să-l reducă ca putere.

Au fost premierii Olandei, Suediei, Danemarcei și cancelarul Austriei.

Eu cred că aceste țări, cu această ocazie, au greșit.

Cu cât Uniunea Europeană este mai puternică, inclusiv din punct de vedere economic, cu atât câștigă mai mult și aceste țări. Da, ele contribuie mai mult decât primesc de la bugetul UE, dar de pe urma apartenenței lor la UE, la piața internă europeană, au mult mai mult de câștigat. O parte mare a economiei lor nu ar exista fără apartenența la piața europeană și, din păcate, în aceste țări există curente eurosceptice. Ce mi-aș dori este ca prim-miniștrii acestor țări să fie mai curajoși în a spune oamenilor care sunt beneficiile unei Europe Unite și puternice. Să nu alerge după votul euroscepticilor.

Uniunea Europeană este casa noastră. Sigur, ca orice casă, nu este perfectă, trebuie zugrăvită, trebuie modernizată, reformată, dar beneficiile sunt, și pentru aceste țări, mai mari decât costurile.

Mi-aș dori ca premierul Olandei, Mark Rutte, sau cel al Suediei, cel al Danemarcei să nu aplice rețeta aplicată de David Cameron ani de zile: el a tot vorbit despre neajunsurile UE, s-a trezit apoi cu țara sa ieșită din UE și vedem acum consecințele negative pentru Marea Britanie.

Această narațiune a dezbinării UE a fost folosită de Rusia, chiar și de China, în această perioadă.

Adevărul este că oricine atacă Uniunea Europeană face jocul Federației Ruse. Federația Rusă își dorește o Uniune Europeană slabă, o Uniune Europeană dezbinată și își dorește ca noi să ne scoatem ochii unii altora.

Adevărul este următorul:  mereu când eu negociez pe plan european, doresc ca acordul să fie bun pentru România, dar înțeleg că atunci când negociez cu un coleg din Polonia, Portugalia, Irlanda, Germania, acordul trebuie să fie acceptabil și pentru el. La toate acordurile la care am ajuns, la finalul zilei, ne-am ridicat toți și am spus că este un acord bun.

Trebuie să învățăm și noi, ca români, că pentru a câștiga în UE nu trebuie să piardă celălalt. Nu trebuie să piardă o altă țară membră, prin apartenența la Uniunea Europeană câștigăm toți.

Când ne va fi bine nouă, probabil că Federația Rusă va fi nefericită.

Siegfried Mureșan: România, câștigător net de la intrarea în UE

Să vedem ce am câștigat la aceste negocieri. Titlurile de presă au vorbit despre un acord istoric. E istoric și pentru România?

Da, este. Este istoric și pentru Uniunea Europeană, este istoric și pentru România, în contextul în care este cel mai mare buget agreat vreodată de UE, iar pentru România este cea mai mare sumă de fonduri europene, pe care am primit-o vreodată, de la aderarea noastră la UE.

De la 1 ianuarie 2007 și până astăzi, în 13 ani de apartenență la UE, am reușit să absorbim, să aducem acasă 55 de miliarde de euro. În paranteză fie spus, am plătit 18 miliarde la bugetul UE. Am primit cu 37 de miliarde mai mult decât am plătit. Am ieșit pe plus, am ieșit câștigători neți și în următorii șapte ani vom primi și mai mult: 80 de miliarde de euro.

Este un acord foarte bun pentru România, bun pentru Europa și este, din acest punct de vedere, unul istoric. Uniunea Europeană a fost lovită de criză, dar cele 27 de state membre nu s-au retras fiecare în cochilie, punem banii la comun, ne ajutăm.

Cât din acești bani sunt deja în buzunarul României și ce sumă nu e garantată că intră, dacă nu vom face ceva in plus pentru asta?

Acordul Consiliului European a fost foarte important, dar oamenii trebuie să știe următorul lucru: acordul este, din punct de vedere politic, foarte important, dar Consiliul European nu adoptă legi. Legile sunt adoptate în Parlamentul European împreună cu Consiliul de Miniștri, care acționează ca urmare a mandatului dat de Consiliul European, la nivelul cel mai înalt.

Acordul Consiliului European este un lucru foarte bun, acum trebuie transpus în literă de lege.

Votul final pe buget se va da în Parlamentul European, așa este normal: bugetele se adoptă întotdeauna în Parlament. La fel este la nivel național, la fel este și la nivel european, nu există buget fără aprobarea Parlamentului.

Acum noi lucrăm la adoptarea bugetului și a Planului de Relansare în Parlamentul European. Cel mai important lucru este că Parlamentul European susține anvelopele naționale pentru cele 27 de țări membre, adică alocările pe fiecare țară, așa cum au fost negociate de către Consiliul European.

Deci cele 80 miliarde de euro obținute de președintele Iohannis în Consiliul European sunt garantate României, nimeni nu le pune sub semnul întrebării, nici în Parlamentul European, nici în Consiliul de Miniștri, 100% această sumă este alocată României și o vom primi.

În Parlamentul European mai dorim ca, în afară de aceste alocări naționale - banii pentru agricultură, pentru politica de coeziune, adică pentru extinderea rețelelor de gaze, canalizare, electricitate în satele României, pentru construcția de autostrăzi, reabilitarea de drumuri – există și câteva categorii bugetare care sunt finanțate de la nivel european pentru toată Uniunea Europeană: bursele pentru studenți, banii pentru cercetare, pentru controlul frontierei externe a UE. La aceste categorii bugetare, care sunt noi priorități ale UE, incluzând și digitalizarea, protecția mediului, siguranța națională, trebuie de asemenea să ne asigurăm că avem suficienți bani.

Pentru câteva din aceste linii bugetare au fost reduse bugetele în negocierile din Consiliu, programul de sănătate, de pildă.

Noi dorim creșteri moderate, care nu vor afectata sub nicio formă cele 80 de miliarde primite de România, dimpotrivă: dacă bugetul pentru burse Erasmus, de exemplu, este mai mare, asta înseamnă că mai mulți tineri români vor putea beneficia de burse. Deci sumele pe care Parlamentul le cere sunt bune în ansamblu pentru UE și pentru România.

Negocierile dintre Parlament și Consiliu se vor încheia până la finalul anului, ele merg bine, sunt sigur că vom avea intrarea în vigoare a bugetului fără întârziere.

Ca să răspund complet întrebării dumneavoastră, cele 80 miliarde ne sunt alocate, nu ni le ia nimeni, singurul lucru care rămâne este să venim cu proiecte, să le putem absorbi.

Pentru a-i putea absorbi, de exemplu pe Planul European de relansare, pe legea care este acum în dezbatere în Parlamentul European, eu sunt unul din cei trei parlamentari co-raportori, practic mă ocup de redactarea acelei legi. Am propus prelungirea duratei Mecanismului European de Redresare și Reziliență de la 3 la 4 ani, tocmai pentru a da timp guvernelor țărilor UE să absoarbă acești bani.

Am propus și o creștere a prefinanțării în cazul proiectelor finanțate din Planul de Redresare de la 10 la 20 la sută.

Practic în momentul în care un proiect este declarat câștigator-eligibil, să primească imediat 20 la sută din bani pentru a putea începe mai repede lucrările, pentru a avea mai repede un impact pozitiv asupra economiei, oamenii să fie angajați mai repede și să le facă mai repede. Mai negociem câteva detalii pe care, dacă reușim să obținem o majoritate pentru ele, le putem numi victorii pentru România.

România are deja un tradițional decalaj în absorbția fondurilor europene. Cum vedeți că se modifică această cultură, ce trebuie să facă Guvernul, autoritățile? Angajăm oameni care să știe să scrie proiecte, facem o echipă, facem o școală?

Realitatea este că de cînd am aderat la UE, de la 1 ianuarie 2007 și până astăzi, am plătit 18 miliarde de euro în bugetul UE și am absorbit 55, deci am ieșit pe plus.

Știu că tot timpul există întârzieri și că există percepția că România nu reușește să absoarbă bani de la UE și trebuie s-o spunem direct: oamenii politici eurosceptici, cei din PSD, au cultivat această retorică, au spus oamenilor că noi ne plătim dările la UE, dar nu absorbim bani, suntem pe minus, e rău, să ne mai lase UE în pace, că ne descurcăm noi cu Liviu Dragnea foarte bine.

Este o retorică incorectă si trebuie corectată: de la 1 ianuarie 2007 până în decembrie 2013, primul buget multinanual al UE pe 7 ani, România a absorbit pe agricultură toate plățile care ni se cuvin, pentru că plățile pentru fermieri vin automat.

Pe fondurile structurale și coeziune am avut alocate 19.6 miliarde euro în acei primi 7 ani, am absorbit 18 miliarde când s-au închis conturile, cu întârzieri, cu decalaje, cu unele proiecte de nota 5 din 10, dar totuși peste 90% din banii cuveniți. Am pierdut 1.6 miliarde, e foarte rău asta, dar cea mai mare parte am luat.

Pentru bugetul 2014-2020 nu am pierdut nimic. Riscam să pierdem la finalul anului trecut pentru că guvernele anterioare ne-au lăsat întârzieri, însa Marcel Boloș, imediat după ce a preluat conducerea Ministerului Fondurilor Europene, a negociat re-eșalonări cu Comisia Europeană, nu am pierdut niciun cent anul trecut, iar datorită faptului că toate proiectele s-au accelerat în acest an, nu riscăm să pierdem niciun ban anul acesta.

În șase luni, guvernul condus de Ludovic Orban a depus la Comisia Europeană și a obținut acordul pentru toate cele 3 spitale regionale: Iași, Cluj-Napoca și Craiova. Spitale regionale amânate ani la rând de guvernele anterioare au fost aprobate de Comisia Europeană în primele 6 luni de mandat ca urmare a depunerii unor documente complete de către acest guvern. Apoi avem finanțare de 875 milioane euro finanțare europeană pentru autostrada Sibiu-Pitești, obținută chiar săptamâna aceasta.

Ce încerc să vă spun este că, în ultimii ani, fondurile europene au venit acolo unde au existat primari și președinți de Consilii Județene harnici, gospodari, interesați și capabili să absoarbă aceste fonduri europene. La Oradea s-au atras 550 de milioane de euro funduri europene.

Siegfried Mureșan: Nicușor Dan e în avantaj, dar să nu plecăm în vacanță

Am văzut multă lume care spune că Oradea arată foarte bine, parcă nu este România.

Oradea arată foarte bine, este un oraș românesc, condus de un primar foarte bun, la fel și Timișoara, Alba Iulia, Clujul, Sibiul, Brașovul.

Vedem cum primari gospodari, colegi din PNL, au dezvoltat cu fonduri europene orașele și județele în care trăiesc.

Întârzierile din ultimii ani au fost la nivelul guvernelor care s-au succedat în 2017-2019 și care nu au reușit să depună la Comisia Europeană decât un singur mare proiect de infrastructură: podul de peste Dunăre de la Brăila.

Realmente blocajul a fost unul politic, din lipsă de voință. Nici măcar de lipsă de competență la nivelul ministerelor nu putem vorbi, pentru că vedem acum cum alți miniștri din alt Guvern, scăpați fiind de unii incompetenți, dar cu aceiași funcționari, apolitici, bine pregătiți, au reușit să depună proiecte la Comisia Europeană și să obțină aprobările.

Nicușor Dan conduce în sondaje, este în fața Gabrielei Firea, însă diferența dintre cei doi nu ne dă dreptul să plecăm la mare sau la munte pe 27 septembrie

Ați amintit de orașele care au reușit, prin administrațiile lor, să atragă bani europeni. Vin alegerile locale, iar Bucureștiul nu se numără printre orașele care seamană cu cele din Vest. Nu mai spune nimeni, ca în cărțile de memorii din secolul trecut, că este „Micul Paris”. Cum stă PNL, pentru alegerile locale, în ceea ce privește Bucureștiul, dar și în alte orașe care pot fi trecute codașe la absorbția fondurilor europene pe proiecte de modernizare?  

Nicușor Dan are susținerea deplină a PNL și a mea. Am vorbit pe larg cu el despre finanțarea europeană pentru proiectele pe care el le propune.

Înainte ca să prezinte un proiect pe fonduri europene, Nicușor Dan se asigură întotdeauna ca acel proiect chiar să poată fi finanțat în acest mod.

Va asigur că toate proiectele pe care le va face pentru bucureșteni sunt eligibile pe fonduri europene și pot fi finanțate.

Cele 15 parcări mari de la marginea orașului pentru a reduce traficul din oraș, modernizarea liniilor de tramvai, achiziționarea de tramvaie, troleibuze, autobuze electrice, totul este eligibil pe fonduri europene.

La fel construcția de piste de biciclete, un sistem nou de semaforizare, o nouă generație de semafoare inteligente, toate aceste proiecte care duc la modernizarea Bucureștiului sunt eligibile pe liniile de finanțare legate de digitalizare, de protecția mediului.

Prioritățile lui Nicușor Dan sunt exact prioritățiile UE, noile domenii care duc la ridicarea calității vieții oamenilor.

În plus, în ziua când va deveni primar, Nicușor Dan va avea acces imediat la o rețea întreagă de primari din cadrul familei noastre politice, a Partidului Popular European, din celelalte țări membre ale UE. Va vedea exact ce proiecte s-au făcut, în capitale sau în orașe mai mici, deci ce putem prelua și noi pentru București.

Așadar, tot ce el propune este evaluat de dinainte și știm că este eligibil pe fonduri europene. E nevoie aici de voință și de interes.

Diferența fundamentală dintre Gabriela Firea si Nicușor Dan este că Gabriela Firea dorește ca oamenii în București să fie în mare parte controlabili, șantajabili, manipulabili, iar pentru asta trebuie să rămână săraci, să depindă de ajutoare sociale, de bunăvoința primarului.

Nicușor Dan dorește un București puternic, dezvoltat, cu oameni care să aibă locuri de muncă, în sectorul privat, oameni care să poată să dezvolte afaceri, să fie liberi și un oraș care să pună în centrul atenției cetățeanul: un oraș cu spații verzi, cu o calitate a vieții ridicată. Tot ce s-a făcut în Sibiu, în Oradea, în Timișoara se poate face și în București și chiar mai multe, pentru că este un oraș mai mare.

Până să ajungă acolo e nevoie, totuși, de voturi. Însuși Nicușor Dan spunea zilele trecute că victoria nu e o garanție. Pe sondaje se vede, într-adevăr, că diferența dintre el și Gabriela Firea poate fi plasată în marja de eroare. Trebuie să menționăm că și Traian Băsescu, înscris pe ultima sută de metri în cursă, ia un procent important, între 14 și 17 la sută.

Nimeni nu trebuie să se culce pe ureche în ceea ce privește alegerile locale din București. Da, Nicușor Dan are susținerea PNL, cel mai puternic partid de pe scena politică în momentul de față, și are susținerea colegilor de la USRPLUS.

Aceste două partide îl susțin pe deplin și cu bună credință, însă acest lucru nu este suficient. Cel mai important lucru este votul oamenilor, și atunci spun că toți cei care nu doresc ca Bucureștiul să rămână la coada clasamentului, să fie un oraș prăfuit, poluat, aglomerat, subdezvoltat, controlat de Gabriela Firea, trebuie să iasă la vot pe 27 septembrie și să voteze cu Nicușor Dan, pentru că în aceste alegeri nu exista nuanțe de gri, există alb și negru.

Există Gabriela Firea și Nicușor Dan.

Cine nu o mai vrea pe Gabriela Firea trebuie să voteze cu Nicușor Dan, iar noi toți trebuie să ieșim la vot, findcă mereu când noi avem altceva mai bun de făcut, PSD iese la vot, iar votanții lor decid cine va conduce orașele noastre și cine va hotărî viitorul nostru în următorii ani.

Iar eu nu vreau ca votantul PSD să decidă și pentru mine, eu ies la vot pe 27 septembrie și votez.

Aveți dreptate, Nicușor Dan conduce în sondaje, este în fața Gabrielei Firea, însă diferența dintre cei doi nu ne dă dreptul să plecăm la mare sau la munte pe 27 septembrie. Nicușor Dan are nevoie de votul fiecăruia dintre noi, ca atare trebuie să fim la vot.

Aveți experiența sistemelor de educație occidentale. Cum vedeți dezbaterea din România despre începerea școlii, despre faptul că avem încă localități pe scenariul roșu, unde copiii vor trebui să acceseze doar educația on-line, iar câteva mii nu au acces la Internet sau la dispozitive care să le permită participarea reală, activă, la educație. Vorbim în general despre categorii vulnerabile, discriminate, iată, o dată în plus în acest context pandemic.

În primul rând trebuie spus că nu există un manual pentru trecerea prin această pandemie. Nici din punct de vedere sanitar, nici al gestionării sistemului de învățământ, nici din punct de vedere economic. Dacă ar exista, ar fi simplu, l-am deschide și am ști care sunt următorii pași. Nimeni nu a anticipat apariția acestui virus și de aceea și trebuie să fim înțelegători în gestionarea acestei crize. Chiar și greșelile din partea guvernelor din alte țări europene au fost inevitabile.

Criza ne-a surprins pe toți, ca atare trebuie să înțelegem că guvernele nu au o viață ușoară, nu știu dinainte, de la A la Z, ce au de făcut. Și noi trebuie să fim răbdători și înțelegători.

Cred că decizia de a închide școlile în România din 9 martie, când erau doar 17 cazuri de coronavirus în România, a fost una corectă.

În 11 martie școlile se închideau. A fost o decizie care a salvat vieți în România, a dus la încetinirea răspândirii virusului, ne-a dat timp să ne organizăm, să cunoaștem virusul și cum ne putem proteja, de la dezinfectanți, măști, la organizarea spitalelor și sporirea capacităților acestora.

Acum e clar că școlile trebuie deschise, copiii trebuie să învețe, să fie printre copii, să meargă la șscoală. Deschiderea școlilor trebuie făcută întru-un mod în care copiii să nu se îmbolnăvească, pentru că în momentul în care doi copii se întâlnesc la școală, își transmit istoria întregii familii din ultimele două săptămâni.

Decizia de a deschide școlile este corectă, iar cea de a le închide unde apare un focar este o necesitate, dar nu are rost să ținem toate școlile închise cât timp nu avem cunoștințe de focare. Iar dacă apare un focar la Bacău, o închidem la Bacău, dar nu are rost să închidem și o școală de la Turnu Severin. Spre deosebire de luna martie, când eram complet nepregătiți și neprotejați, acum știm cum să ne protejăm, de aceea școlile trebuie deschise, iar imediat ce apar focare trebuie închise, dar, evident, sunt părinții care trebuie să asigure respectarea tuturor regulilor de către ei, copii, membrii familiei.

În ceea ce privește copiii defavorizați, da, aveți dreptate, acestă pandemie a dus la creșterea riscului inegalităților, a sărăciei.

Tocmai de aceea, din bugetul UE și mai ales din Planul de Redresare avem categorii speciale de fonduri pentru a-i ajuta pe cei afectați. Avem un pilon întreg de coeziune socială pentru combaterea inegalității și sărăciei, iar tot ce acești copii au nevoie din punct de vedere material trebuie asigurat de Guvern, iar fondurile europene vor fi o importantă sursă de finanțare pentru îmbunătățirea infrastructurii în școli și pentru ajutarea acestor copii. Nu se poate ca ei să fie victimele pandemiei, să aibă și mai puține oportunități după pandemie și inegalitățile să crească.

Ce am putut face noi, în Parlamentul European, negocierea acestor fonduri și votarea rapidă, în perioada pandemiei, a flexibilizării regulilor pentru accesarea fondurilor europene, pentru ca banii să ajungă rapid exact acolo unde este nevoie în cadrul pandemiei, am făcut tot ce am putut, chiar în regim de urgență.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇